15 definitzii pentru vraji

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

VRAJÍ vrajesc vb. IV. 1. Intranz. A face vraji. ◊ Expr. (Impers.) A fi vrajit = a fi scris ursit predestinat. 2. Tranz. A transforma in mod miraculos lucrurile inconjuratoare. 3. Tranz. Fig. A incanta a fermeca. ♦ Tranz. A descanta (1); a meni (2). Din sl. vražiti.

vraji [At: (a. 1563) Coresi ap. TDRG / Pzi: ~jesc / E: vsl вражити] 1 vi (In basme shi superstitzii) A face vraji (1). 2 vt (Inv) A prezice. 3 vim (Ie) A fi ~t A fi predestinat. 4 vt A transforma in mod miraculos lucrurile inconjuratoare. 5 vt (Pop) A face farmece (2) cuiva. 6 vt (Pop) A descanta (1). 7 vt (Pop) A meni. 8 vt (Fig) A incanta. 9 vt (Fig) A invoca. 10 vt (Fam) A inshela prin exagerari lingushiri minciuni etc. bunacredintza a cuiva. 11 vt (Fam; spc; mai ales d. barbatzi) A fi galant cu o persoana de sex opus. 12 vi (Fam; ie) A ~ cu cineva A discuta pe un ton galant cu o persoana de sex opus.

VRAJÍ vrajesc vb. IV. 1. Intranz. (In basme shi in superstitzii) A face vraji. ◊ Expr. (Impers.) A fi vrajit = a fi scris ursit predestinat. 2. Tranz. A transforma in mod miraculos lucrurile inconjuratoare. 3. Tranz. Fig. A incanta a fermeca. ♦ Tranz. A descanta (1); a meni (2). Din sl. vražiti.

VRAJÍ vrajesc vb. IV. 1. Intranz. (In basme shi in superstitzii) A face vraji pentru a obtzine transformarea miraculoasa a lucrurilor inconjuratoare. V. descinta. [Orbul] incepu a vraji cu mintie pe jos pe iarba k sa i se ude de roua shi sa deie cu ea la ochi. RETEGANUL P. I 25. Parca dracul vrajeshte de napuc bine a scapa din una shi dau peste alta. CREANGA P. 234. ◊ (Construit cu un pronume personal in dativ) La totzi deopotriva el a vrajit de dor. ALECSANDRI T. II 85. ◊ Fig. Vintul co suflare plinsa codrii negri i patrunde SHi vrajeshte lin din frunze shi vorbeshte aiurind. EMINESCU O. IV 138. ◊ Tranz. Nu vam spus ma cai nebuna! Hai in sat k ne vrajeshte! EFTIMIU I. 123. Leam luat naframutzele k sa te vrajesc pe tine. AGIRBICEANU S. P. 25. Spune drept: Lai descintat. Cu babe lai fermecat. Ori cu vraje lai vrajit? TEODORESCU P. P. 623. ♦ (In constructzii impersonale cu verbul «a fi») A fi scris de mai inainte a fi ursit hotarit. Vrajit era k del va pierde Norocul ei sa piaran veci. COSHBUC P. I 122. 2. Tranz. Fig. A incinta a fermeca (1). Mierle strecurau ushoare cintari de flaut shi ei stateau acolo vrajitzi de un cintec care trebuia sa nu se mai sfirsheasca. SADOVEANU O. IV 78. Sta pe mal vrajit de glasul valurilor care il asculta intruna. BART S. M. 61. Era vrajit de frumusetzea drumului care trecea acum pe subt o lunca deasa de salcii batrine. MIRONESCU S. A. 135.

A VRAJÍ ~ésc 1. tranz. 1) A lega prin vraji; a supune unor farmece; a fermeca. 2) fig. A face sa fie cuprins de uimire shi admiratzie; a fermeca; a incanta; a fascina; a delecta; a desfatza. 2. intanz. A face vraji; a se ocupa cu vrajile; a descanta. /<sl. vražiti

vrajì v. 1. a face vraji a fermeca; 2. fig. a evoca: in prezent vrajeshte umbre dintr’al secolelor plan EM.

vrajésc v. tr. (vsl. vražati a vraji vražiti a face farmece. V. vraja vracĭ). Vest. Farmec: la vrajit. V. intr. Fac farmece. V. boscorodesc.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

vrají (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. vrajésc imperf. 3 sg. vrajeá; conj. prez. 3 sa vrajeásca; ger. vrajínd

vrají vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. vrajésc imperf. 3 sg. vrajeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. vrajeásca; ger. vrajínd

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

VRAJÍ vb. v. ademeni amagi incanta inshela mintzi momi pacali prosti purta trisha usca zbici zvanta.

VRAJÍ vb. 1. a descanta a face a fermeca a meni a ursi (pop.) a solomoni (reg.) a boboni a bosconi a boscorodi a ravni (prin Transilv.) a pohibi. (Ai ~ cuiva cu ulcica.) 2. v. incanta.

VRAJI vb. 1. a descinta a face a fermeca a meni a ursi (pop.) a solomoni (reg.) a boboni a bosconi a boscorodi a rivni (prin Transilv.) a pohibi. (Ai ~ cuiva cu ulcica.) 2. a atrage a captiva a cuceri a delecta a desfata a fascina a fermeca a incinta a rapi a seduce a subjuga (fig. ) a hipnotiza a magnetiza. (Spectacolul la ~.)

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

vraji vrajesc I. v. t. a curta asiduu; a seduce. II. v. i. a face curte unei persoane de sex opus.

Intrare: vraji
verb (VT403)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vraji
  • vrajire
  • vrajit
  • vrajitu‑
  • vrajind
  • vrajindu‑
singular plural
  • vrajeshte
  • vrajitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • vrajesc
(sa)
  • vrajesc
  • vrajeam
  • vrajii
  • vrajisem
a II-a (tu)
  • vrajeshti
(sa)
  • vrajeshti
  • vrajeai
  • vrajishi
  • vrajiseshi
a III-a (el, ea)
  • vrajeshte
(sa)
  • vrajeasca
  • vrajea
  • vraji
  • vrajise
plural I (noi)
  • vrajim
(sa)
  • vrajim
  • vrajeam
  • vrajiram
  • vrajiseram
  • vrajisem
a II-a (voi)
  • vrajitzi
(sa)
  • vrajitzi
  • vrajeatzi
  • vrajiratzi
  • vrajiseratzi
  • vrajisetzi
a III-a (ei, ele)
  • vrajesc
(sa)
  • vrajeasca
  • vrajeau
  • vrajira
  • vrajisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

vraji, vrajescverb

  • 1. intranzitiv A face vraji. DEX '09 DLRLC NODEX
    sinonime: fermeca
    • format_quote [Orbul] incepu a vraji cu minile pe jos pe iarba k sa i se ude de roua shi sa deie cu ea la ochi. RETEGANUL P. I 25. DLRLC
    • format_quote Parca dracul vrajeshte de napuc bine a scapa din una shi dau peste alta. CREANGA P. 234. DLRLC
    • format_quote La totzi deopotriva el a vrajit de dor. ALECSANDRI T. II 85. DLRLC
    • format_quote figurat Vintul co suflare plinsa codrii negri i patrunde SHi vrajeshte lin din frunze shi vorbeshte aiurind. EMINESCU O. IV 138. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Nu vam spus ma cai nebuna! Hai in sat k ne vrajeshte! EFTIMIU I. 123. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Leam luat naframutzele k sa te vrajesc pe tine. AGIRBICEANU S. P. 25. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Spune drept: Lai descintat. Cu babe lai fermecat. Ori cu vraje lai vrajit? TEODORESCU P. P. 623. DLRLC
  • 2. tranzitiv A transforma in mod miraculos lucrurile inconjuratoare. DEX '09 DEX '98
  • 3. tranzitiv figurat Delecta, desfata, fascina, fermeca, incanta. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Mierle strecurau ushoare cintari de flaut shi ei stateau acolo vrajitzi de un cintec care trebuia sa nu se mai sfirsheasca. SADOVEANU O. IV 78. DLRLC
    • format_quote Sta pe mal vrajit de glasul valurilor care il asculta intruna. BART S. M. 61. DLRLC
    • format_quote Era vrajit de frumusetzea drumului care trecea acum pe subt o lunca deasa de salcii batrine. MIRONESCU S. A. 135. DLRLC
    • 3.1. A face vraji; a se ocupa cu vrajile; a descanta (?); a meni (?). DEX '09 DEX '98 NODEX
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.