VARSÁ vars vb. I. I. 1. Tranz. A face sa curga (un lichid sau o substantza curgatoare) dintrun recipient. ◊ Expr. A varsa lacrimi = a plange. A varsa sange = a ucide a omori. Ashi varsa sangele (pentru cineva sau ceva) = ashi sacrifica viatza (pentru cineva sau ceva). (Pop.) A varsa matzele (cuiva) = a spinteca (pe cineva); p. ext. a ucide. A varsa (multe) sudori (sau nadusheli) sau a varsa sudori de moarte = a) a face un lucru greu a munci din greu; b) a fi in agonie A trage sa moara. ♦ A lansa a arunca asupra cuiva sagetzi bombe explozibile (in cantitate mare). 2. Refl. (Despre ape curgatoare) Ashi uni cursul cu alta apa. (Rar) A se revarsa (peste maluri). ♦ (Despre ploaie) A cadea din abundentza; a turna cu galeata. 3. (Pop.) Tranz. A vomita. ◊ Expr. Ashi varsa (shi) matzele (sau maruntaiele) se spune cand cineva vomita foarte tare. A varsa venin sau ashi varsa veninul = a vorbi despre cineva cu dushmanie cu ura. Ashi varsa focul (sau sufletul amarul) = ashi destainui durerea mahnirea supararea. A varsa foc se spune despre caii iutzi shi puternici (din basme). 4. Tranz. A revarsa a raspandi lumina caldura. ◊ Refl. Caldura se revarsa pretutindeni. 5. Tranz. shi refl. A (se) imprashtia a (se) risipi. II. Tranz. 1. A repartiza un ostash la o anumita unitate sau al trece dintro unitate in alta. 2. A preda cuiva o suma de bani; a efectua un varsamant. Lat. versare.

varsa [At: PSALT. HUR. 67^r/22 / Pzi: vars 3 (reg) ~seaza 6 (ivr) vars / E: ml versare] 1 vt (C. i. vase¹ recipiente etc. care contzin lichide materii in forma de pulbere sau de granule etc.) A rasturna facand sa curga sau sa iasa contzinutul. 2 A goli un vas¹ un recipient prin rasturnare sau prin inclinare. Si: (pop) a desherta (1). 3 vt (Mol; ie) A ~ putina cu hushtii A spune tot ce shtii. 4 vt A face sa curga un lichid (dintrun vas¹ dintrun recipient). 5 vt A arunca un lichid dintrun vas¹. 6 vt (Ie) A ~ laptele in pasatul cuiva A ajuta pe cineva. 7 vt (Ie) A ~ lacrimi (fierbintzi ori pop de sange) sau a ~ shiroaie de lacrimi A plange (cu durere cu jale). 8 vr (Ivr; ie) A se ~ in lacrimi A plange (cu durere cu jale). 9 vt (Ie) A ~ sange (nevinovat ori omenesc inv de om) sau inv a ~ sangele cuiva A ucide (pe cineva). 10 vt (Ie) Ashi ~ sangele (pentru cineva sau ceva) Ashi sacrifica viatza (pentru cineva sau ceva). 11 vt (Ivp; ie) A ~ (multe) sudori (sau nadusheli) sau a ~ sudori de moarte A face mari eforturi pentru a realiza ceva. 12 vt (Ivp; iae) A fi in agonie. 13 vt (Pop; ie) Ai ~ (cuiva) matzele A spinteca (pe cineva). 14 vt (Pop; iae) A ucide (pe cineva). 15 vt (Irg) A turna¹ metale sau materii topite². 16 vt (Irg) A obtzine un obiect prin turnarea¹ metalelor topite. 17 vt (Trs) A sufla cu argint un obiect de metal. 18 vt (C. i. materii in forma de pulbere sau de granule obiecte etc.) A face sa se imprashtie sa se risipeasca (prin inclinarea sau rasturnarea vasului¹ in care se afla prin aruncare etc.). 19 vr (Reg; d. cereale) A se scutura de rod¹. 20 vt A lansa asupra inamicului sagetzi bombe gloantze etc. in cantitate mare. 21 vr (D. ape) A ieshi din albie Si: a se revarsa. 22 vt (Irg; d. fatza; ie) A ~ sange (sau rumeneatza) A se inroshi. 23 vr (Inv; pan; d. contzinutul unui vas¹) A da pe dinafara. 24 vr (Reg; pan; d. muguri) A se deschide (14). 25 vr (D. fluvii) Ashi duce apele in mare sau in ocean Si: (ivp) a veni (141). 26 (D. ape curgatoare) Ashi uni cursul cu o alta apa (cu debit¹) mai mare Si: (ivp) a veni (142). 27 vr (Ivp; d. ploaie adesea cu determinari modale) A cadea din abundentza. 28 vim (Pop; ie) Ploua de varsa Ploua torentzial. 29 vt (Poetic; d. nori) A lasa sa cada precipitatzii (in cantitate mare). 30 vr (D. lichide secretzii etc.; de obicei cu determinari locale) A curge (4). 31 vr (D. lichide secretzii etc.; de obicei cu determinari locale) A se scurge. 32 vr (Reg; pan; d. pamant) A se surpa. 33 vr (Ivr; pan) A aluneca (3). 34 vt(a) A vomita. 35 vt (Ie) Ashi ~ (shi) matzele (sau maruntaiele) A vomita foarte tare. 36 vt (Iae) A simtzi un dezgust violent (fatza de cineva sau de ceva). 37 vt (Inv; ie) A ~ ceva pe nas A o patzi. 38 vt (Inv; ie) Ashi ~ sufletul A muri¹. 39 vt (In basme; d. balauri zmei etc.) A scoate foc jeratec etc. (pe gura). 40 vt (Ie) A ~ foc Se spune despre caii iutzi shi puternici. 41 vt (Pan) A da afara ceva. 42 vt A preda sume de bani obiecte de valoare etc. 43 vt A depune sume de bani obiecte de valoare etc. la o institutzie (bancara) la o casa² etc. (pentru pastrare pentru achitarea unei datorii etc.). 44 vt A cheltui peste masura. 45 vt (Rar) A investi. 46 vt A repartiza un soldat la o anumita unitate militara. 47 vt A transfera un soldat de la o unitate militara la alta. 48 vt (Adesea poetic; d. surse de lumina de caldura etc.) A raspandi lumina caldura radiatzii etc. 49 vr (Pop; ie) A se ~ zorile (sau de ziua) A se revarsa zorile. 50 vt (Fig) Ashi manifesta sentimentele starea de spirit prin comportare prin atitudine etc. 51 vr (Inv; d. oameni) A se imbolnavi de variola (1). 52 vr (Pop; d. animale) A se imbolnavi de variola (3). 53 vt (Pop) A vaccina preventiv un animal impotriva variolei (3).

varsa vb. I. 1 tr. (compl. indica lichide) A face sa curga (dintrun vas dintrun recipient). ◊ (absol.) Obiceiul tzaranilor noshtri de a varsa din pahar inainte de a bea este stravechi. ◊ (refl. pas.) Varsinduse mierea sau adunat viespile. ◊ Expr. A varsa singe (nevinovat sau omenesc) ori a varsa singele cuiva = a ucide a omori pe cineva. A varsa matzele (cuiva) = a spinteca (pe cineva); ext. a ucide. A varsa (multe) sudori (sau nadusheli) sau a varsa sudori de moarte = a) a face un lucru greu a munci din greu a face mari eforturi; b) a fi in agonie a trage sa moara. A varsa laptele in pasat = a ajuta pe cineva. A varsa lacrimi fierbintzi (ori de singe) sau a varsa shiroaie (ori inv. riu piriu) de lacrimi v. lacrima. Ashi varsa singele (pentru cineva sau ceva) v. singe. ♦ (inv. reg.; compl. indica metale topite) A turna. ♦ Ext. (compl. indica obiecte) A obtzine prin turnare. 2 tr. (compl. indica lichide materii in forma de pulbere sau de granule obiecte etc.) A face sa se imprashtie sa se risipeasca sa se raspindeasca (prin inclinarea sau rasturnarea vasului in care se afla prin aruncare etc.). ◊ (absol.) Daca rasipeshti meiul anevoie il aduni (PANN). ◊ (refl. pas.) O ploaie de grauntze se varsa in ceaunul tainic (VOIC.). ◊ Expr. A varsa vinul mirtanului v. mirtan. ◊ Fig. (refl.) Sa izgonim abuzurile ce se varsasera in legile shi viatza noastra (KOGAL.). ♦ (refl.; despre cereale) A se scutura de rod. ♦ (compl. indica sagetzi gloantze etc.) A lansa a arunca a trimite asupra cuiva (in cantitate mare). Escadrile de bombardament varsau bombe (CAM.). 3 tr. (compl. indica vase recipiente etc.) A rasturna facind sa curga sau sa iasa contzinutul. A varsat calimara pe fatza de masa alba. ◊ Expr. A varsa laptele in pasatul cuiva v. pasat ♦ A goli prin inclinare sau prin rasturnare. A varsat paharul turnind vinul in sos. 4 refl. (despre ape curgatoare; cu determ. locale) Ashi duce apele in alta apa mai mare k volum. Delta sa format acolo unde se varsa Dunarea in mare. ◊ (tr.) Piriul ishi varsa apele in Prut. ◊ Fig. Anumite graiuri nu se varsa direct in limba literara (PER.). ♦ A se revarsa (peste maluri). Daca se mai incalzeshte putzin azimiine se varsa apele (BEN.). ◊ (tr.) Oltule... Sa vershi pagin potop de apa (GOGA). ♦ Analog. (despre contzinutul unui vas) A da pe dinafara. Uitata pe foc oala cu lapte sa varsat. 5 refl. (inv. pop.; despre ploaie) A cadea a curge din abundentza. Se varsara ploi de acoperira pamintul (MOXA). ◊ Expr. Ploua de varsa = ploua torentzial. A varsa cu galeata v. galeata. ◊ Poet. (tr.; despre nori) Norii cei negri... Varsa piatra cu minie (PANN). 6 refl. (despre lichide secretzii etc.; mai ales cu determ. locale) A curge; a se scurge. I sa varsat fierea in singe de necaz. ◊ (tr.) Pancreasul ishi varsa secretzia in stomac. 7 tr. A vomita. ◊ (absol.) I sa facut greatza shi a inceput sa verse. ◊ Expr. Ashi varsa (shi) matzele (sau maruntaiele) = a) a vomita foarte tare; b) a fi profund dezgustat de cineva sau de ceva. A(shi) varsa venin(ul) sau a(tzi) varsa veninul = a vorbi despre cineva cu dushmanie cu ura. A varsa foc se spune despre caii iutzi shi puternici (din basme). Ashi varsa amarul v. amar. Ashi varsa bojocii v. bojoc. A varsa fiere v. fiere. Ashi varsa focul v. foc. Ashi varsa sufletul v. suflet. ◊ Ext. SHerpii veninoshi au... cei doi coltzi... prin care ishi varsa veninul (ATIL.). ♦ Analog. A scoate a da afara. Care munte foc a varsat? (VACAR.). 8 tr. (despre surse de lumina caldura etc.; compl. indica radiatzii emanatzii etc) A revarsa a raspindi a propaga. Numai pentru mine varsa lumina incalzitoare (CON.). ◊ (refl.) Se varsan aer al florilor miros (MACED.). ◊ Expr. A se varsa zorile (sau zorii zori de zi zori de ziua) v. zori A se (re)varsa de ziua v. revarsa. ◊ Poet. Luna varsa peste toate voluptoasa ei vapaie (EMIN.). 9 tr. Fig. (compl. indica sentimente stari sufleteshti etc.) A arata a manifesta a exprima (prin comportare prin atitudine prin vorbe etc.). ◊ Expr. Ashi varsa naduful v. naduf. Ashi varsa necazul (pe cineva) v. necaz. 10 tr. Fig. (despre Dumnezeu) A arunca (ceva) asupra cuiva sau a ceva; a oferi in cantitate mare. Cel de Sus varsa darul sau shi peste cei neputincioshi (CR.). II tr. 1 (compl. indica persoane) A repartiza la o anumita unitate a transfera de la o unitate in alta. Lucratorii din administratzie vor fi varsatzi in alta parte. 2 (fin.; compl. indica sume de bani obiecte de valoare etc.) A preda cuiva a inmina; a depune la o institutzie (bancara) la o casa etc. (pentru centralizare pentru pastrare pentru achitarea unei datorii etc.); a plati a achita. Casierul a varsat la banca totzi banii in ziua incasarii lor. III refl. (inv.; despre oameni) A se imbolnavi de variola. • prez. ind. vars. /lat. versare.

VARSÁ vars vb. I. I. 1. Tranz. A face sa curga un lichid o pulbere etc. (prin inclinarea sau rasturnarea recipientului in care se afla). ◊ Expr. A varsa lacrimi = a plange. A varsa sange = a ucide a omori. Ashi varsa sangele (pentru cineva sau ceva) = ashi sacrifica viatza (pentru cineva sau ceva). (Pop.) A varsa matzele (cuiva) = a spinteca (pe cineva); p. ext. a ucide. A varsa (multe) sudori (sau nadusheli) sau a varsa sudori de moarte = a) a face un lucru greu a munci din greu; b) a fi in agonie a trage sa moara. ♦ A lansa a arunca asupra cuiva sagetzi bombe explozibile (in cantitate mare). 2. Refl. (Despre rauri fluvii etc.) Ashi duce apele in alta apa mai mare k volum. ♦ (Rar) A se revarsa (peste maluri). 3. Tranz. A vomita. ◊ Expr. Ashi varsa (shi) matzele (sau maruntaiele) se spune cand cineva vomita foarte tare. A varsa venin sau Ashi varsa veninul = a vorbi despre cineva cu dushmanie cu ura. Ashi varsa focul (sau sufletul amarul) = ashi destainui durerea mahnirea supararea. A varsa foc se spune despre caii iutzi shi puternici (din basme). 4. Tranz. (Despre surse de lumina caldura etc.) A revarsa a raspandi lumina caldura. ◊ Refl. Caldura se revarsa pretutindeni. 5. Tranz. A imprashtia a risipi. II. Tranz. 1. A repartiza un ostash la o anumita unitate sau al trece dintro unitate in alta. 2. A preda cuiva o suma de bani de obiecte de valoare etc.; a plati a achita. Lat. versare.

VARSÁ vars vb. I. I. 1. Tranz. (Cu privire la un lichid sau la o materie continua) A face sa curga (prin rasturnarea recipientului in care se afla). Cere plosca cu apa de la stapinusau. Fiul craiului io da shi spinul cum o pune la gura pe loc... varsa toata apa dintrinsa. CREANGA P. 204. Mergen vale deshi umple gura plina Cu apa din izvoare... SHincet la radacina copacului o varsa. ALECSANDRI P. III 306. Fata lua cenusha in sin shi mergind in urma carului tot varsa cenusha pe jos. SHEZ. I 65. ◊ (Poetic) Deasupra in albastru tremurau ciocirlii varsind puhoiul lor ametzitor de cintece. SADOVEANU O. I 120. Doamna marilor sha noptzii varsa linishte shi somn. EMINESCU O. I 148. ◊ Fig. Trenuri obosite shi lungi varsa in gara sumedenie de soldatzi. SAHIA N. 47. Din umbrele vaii... Ies roibii cu umblet k vintul. Rasar de tutindeni de pare Cai varsa pamintul. COSHBUC P. II 30. ◊ Expr. A varsa lacrimi (mai rar o lacrima) = a plinge (amar). Jupineasa Dochia varsa lacrimi in ascuns. SADOVEANU O. I 272. Ochii ei... incetase de a mai varsa lacrimi. EMINESCU N. 28. Noaptea aduce mii de stele. Omul trist privind la ele Varsao lacrima de dor. ALECSANDRI O. 137. A varsa singe = a ucide a omori. Cit singen mii de lupte varsa sabia mea. MACEDONSKI O. I 251. Imparatul Rosh... nu se mai satura de a varsa singe omenesc. CREANGA P. 232. Decit sa varsatzi singe voinicilor Mai bine sa varsatzi vin shi sa va veselitzi. ALECSANDRI T. II 38. Ashi varsa singele (pentru cineva sau ceva) = a se jertfi a se sacrifica. (Cu parafrazarea expresiei) Lupta in care rominii varsara shiroaie de singe shi se jertfira k nishte martiri pentru apararea civilizatziei in contra barbariei. BALCESCU O. II 13. (Popular) A varsa matzele (cuiva) = a spinteca (pe cineva); a ucide. Fiara... dintro saritura fu linga calul... caruia i shi varsa matzele. ISPIRESCU L. 140. A varsa (multe) sudori (sau nadusheli) sau a varsa sudori de moarte = a) a face un lucru greu a munci din greu. Pentru aceasta treaba are sa verse multe nadusheli. ISPIRESCU U. 55. Sa bate zi shi noapte SHi varsa sudori de moarte. ALECSANDRI P. P. 377; b) a fi in agonie a trage sa moara. Cind era la cintatori Valenash varsa sudori. SHEZ. II 79. ♦ (In basme) A arunca pe gura foc smoala jaratic. Scorpia este necajita rau varsa foc shi smoala. ISPIRESCU L. 5. Un balaur grozav de mare care varsa jaratec pe gara. CREANGA P. 121. SHerpi mari ce varsa foc din gura. SHEZ. I 244. ◊ Expr. (Despre cai) A varsa foc = a fi foarte iute shi puternic. Nishte telegari ce varsau foc. CONTEMPORANUL VI 100. ◊ Fig. A arunca asupra cuiva sagetzi bombe explozibile (in cantitate mare). Escadrile de bombardament varsau bombe. CAMILAR N. I 386. SHi in tatarii ce vor indrazni sa se apropie de usha varsatzi de sub streshina shi prin ferestre un foc necurmat. GALACTION O. I 52. 2. Refl. (Despre nori) A lasa sa curga ploaia; (despre ploaie) a curge in shiroaie. Nourul se varsa pe pamint k un riu intaritat shi k o mare fara margine. RUSSO O. 32. Ploaie mare sa varsat. TEODORESCU P. P. 625. ◊ Intranz. (In expr.) Ploua de varsa = ploua torentzial. Lasama mindrutzan pace Cafara ploua de varsa. JARNÍKBIRSEANU D. 375. 3. Tranz. A imprashtia a risipi. In casa cind ei intra Sa te faci a matura Bani prin casa cai varsa Bani prin coltzuri cai lasa. TEODORESCU P. P. 541. ◊ Refl. Rasturninduse jos sau varsat o gramada de bani inaintea lui Pepelea. SBIERA P. 4. 4. Refl. (Despre ape curgatoare) Ashi uni apele cu alta apa (marind volumul acesteia). Piriul Doamnei se varsa chiar linga casa lor in Girla Popii. REBREANU I. 46. ◊ (Prin analogie) De pe atitea strade shi cai k de pe atitea bratze ale unui fluviu uriash se varsa k intro mare zgomotoasa... valuri peste valuri de omenire. CARAGIALE O. II 168. ♦ A ieshi din albie a se revarsa peste maluri. Apa din muntzi sa umflat Pe vilcele sa varsat. La CADE. Fig. K mustul tinar soarele se varsa Pe buza tremurata a padurii. BENIUC V. 45. Zorile roshii se varsa pe cer frumoasele visuri fantastice pier. COSHBUC P. I 143. (Tranz.) In clipa aceea un lup sur cu ochii incruntatzi care venea din tufish se abatu din cale shi cauta sashi verse fuga pe margini. SADOVEANU O. I 65. 5. Tranz. (Folosit shi absolut) A vomita. Nu mincase de doua zile shi totushi i venea sa verse. C. PETRESCU C. V. 129. Am o catzea alba Toata ziua alearga SHi tot urda varsa (Coasa). GOROVEI C. 112. ◊ Expr. Ashi varsa shi matzele se spune cind cineva varsa foarte tare. A varsa venin = a varsa un lichid negru fig. a se exprima despre cineva cu dushmanie a vorbi cu ura. Ashi varsa veninul (sau focul) = ashi descarca sufletul ashi destainui ura sau amaraciunea durerea. Pe prispa casei nevasta lui Gavril Cojocarii cu glas greu... ishi varsa focul care o ardea la inima. SADOVEANU O. VII 354. Credea bietul k in mine a gasit un om in inima caruia sashi poata varsa focul shi supararile. VLAHUTZA O. A. 227. (Rar) Ashi varsa sufletul = ashi exprima sentimentele de dor de duioshie. Incepu sashi verse sufletul in o doina ce se pierdea in linishtea serii. SLAVICI N. I 86. 6. Tranz. (Despre surse de lumina de caldura etc.) A revarsa a raspindi (lumina caldura). Focul se aprinse shi varsa o dunga lata de lumina in tufishuri. SADOVEANU O. I 17. Luna varsa peste toate voluptoasa ei vapaie. EMINESCU O. I 130. Zamfira... se uita La cornul lunii ce se ivise Varsind pe fruntei lumina sa. ALECSANDRI P. I 19. ◊ (Prin analogie) Cind [fata] ia briul shi sencinge Fatza ei i varsa singe. HODOSH P. P. 48. 7. Tranz. (Invechit) A turna (un clopot o statuie un stilp etc.). Acest turn i varsat in bronz. KOGALNICEANU S. 82. Am varsat shi clopotul cel mare. La TDRG. II. Tranz. 1. A repartiza un ostash la.o anumita unitate sau al trece dintro unitate in alta. La varsat la artilerie. 2. A preda cuiva o suma de bani sau obiecte de valoare (uneori pentru a achita o datorie). Varsa in mina staritzului un pumn de bani de aur. NEGRUZZI la CADE. Toata prada... fu varsata in visteria tzarii. BALCESCU O. II 260.

A VARSÁ vars tranz. 1) (lichide materiale pulverulente) A face sa curga prin rasturnarea unui recipient; a turna. ~ un pahar cu apa. ◊ ~ lacrimi a plange. 2) (alimente) A da afara din stomac pe gura; a vomita; a deborda. 3) (sume de bani) A depune pe un cont oarecare. 4) (surse de lumina caldura etc.) A raspandi in toate directziile; a imprashtia; a risipi; a dispersa. 5) inv. A repartiza un militar la o unitate sau al transfera dintro unitate in alta. /<lat. versare

A SE VARSÁ se vársa intranz. 1) (despre ape curgatoare) Ashi duce apele intrun alt rau in mare etc. 2) A ieshi din albie; a trece peste maluri; a irupe; a se revarsa. /<lat. versare

varsà v. (activ) 1. a rasturna shi a face sa curga: a varsat paharul; 2. a raspandi: tiranul a varsat sange nevinovat; 3. a depune o suma intr’o cassa: a varsat bani; 4. (poetic) a revarsa: Doamna marilor shi a noptzii varsa linishte shi somn EM. (a noptzii regina) varsa ’n calea noastra duioasa lumina AL.; 5. a vomita a scoate prin gura: a varsa sange; 6. a scoate afara: Etna varsa flacari; 7. fig. a descarca: ashi varsa mania necazul ║ (reciproc) 1. a curge in a se precipita (vorbind de cursuri de apa): Oltul se varsa in Dunare; 2. (poetic) a navali in torente: mult se varsa Turcii pe acest pamant. [Lat. VERSARE a intoarce a clati (spre a face sa curga); v. turnà].

vars a á v. tr. (lat. versare frecŭentativu luĭ vértere versum a intoarce rut. versare pv. versar fr. verser. Vars vershĭ varsa; sa verse. V. vĭers). Imprashtiĭ rasturnind vasu din nebagare de sama: a varsa vinu pe fatza de masa a varsa paharu. Arunc (daŭ in colo) apa dintr’un vas orĭ faina (grauntzele sh. a.) dintr’un sac torn deshert: a varsa ligheanu in galeata. Depun: a varsa baniĭ la casierie. Cheltuĭesc mult: vizitatoriĭ strainĭ varsa banĭ in Elvetzia. Arunc scot: vulcanul varsa foc cenusha shi lava; tunurile varsa moarte. Daŭ afara pe gura (vomitez) mincarea care stomahu n’o primeshte de greatza orĭ de boala (trivial borasc): bolnava a varsat laptele. Atzĭ veni satzĭ vershĭ matzele a simtzi mare greatza. Fig. Revars raspindesc: a varsa binefacerĭ lumina pace. Descarc: atzĭ varsa minia pe cineva. V. refl. Curg in ma scurg in: Siretu se varsa in Dunare. Navalesc in mare numar ma revars: infanteria se varsa de pe dealurĭ. A varsa singe 1. a ucide 2. a tushi violent scotzind flegma cu singe.

varsá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. vars 2 sg. vershi 3 vársa; conj. sa vérse

varsá vb. ind. prez. 1 sg. vars 2 sg. vershi 3 sg. shi pl. vársa; conj. prez. 3 sg. shi pl. vérse

VARSÁ vb. 1. v. turna. 2. a rasturna. (A ~ paharul cu vin.) 3. a turna. (Afara ~ cu galeata.) 4. (inv.) a se scurge. (Nilul se ~ in mare.) 5. (MED.) v. vomita. 6. v. raspandi. 7. v. repartiza. 8. v. plati.

VARSÁ vb. v. turna.

VARSA vb. 1. a turna. (~ apa in lighean.) 2. a rasturna. (A ~ paharul.) 3. a turna. (Afara ~ cu galeata.) 4. (inv.) a se scurge. (Nilul se ~ in mare.) 5. (MED.) a deborda a voma a vomita (pop.) a bori a lepada (reg.) a oticni. (A ~ in avion.) 6. a (se) imprashtia a (se) raspindi a (se) revarsa a (se) risipi. (Soarele ~ o caldura placuta.) 7. a repartiza a trece. (La ~ la artilerie.) 8. a achita a depune a plati. (A ~ in termen rata.)

varsa vb. v. TURNA.

varsá (s át) vb. 1. A turna. 2. A imprashtia a risipi. 3. A arunca a azvirli. 4. A da afara a vomita. 5. A pune un lichid in pahare. 6. A difuza a propaga a raspindi. 7. A preda a remite a plati. 8. (Refl.) Ashi duce apele intro apa apa mai mare ashi uni apele. 9. (Refl. rar) A ieshi din albie din matca. Mr. versu virsare. Lat. vĕrsāre „a rasturna” (Diez I 442; Pushcariu 1861; REW 9252) cf. it. versare prov. versar fr. verser cat. port. vessar alb. veršoń (Philippide II 657). Evolutzia semantica este deja romanica shi pare normala cf. iud. sp. arrebeser cu acelashi sens sp. revesar „a vomita”. Este de uz general (ALR I 145); sensul 7 este calc dupa fr. verser. Der. varsat s. n. (actziunea de a varsa; vomitare; inv. pustula bubulitza; variola varicela) ultimele sensuri probabil pornind de la ideea de „imprashtiere” cf. sp. derrame bg. sipanica „variola” de la sipĭa „a varsa” (bg. se poate explica prin rom. cf. Capidan LL I 287) cuvint de uz general (ALR I 117); varsator adj. (care varsa care toarna; s. m. semn de zodie); varsatura s. f. (faptul de a varsa ceea ce a fost varsat vomitat); varsarie s. f. (varsare) cuvint rar creat de Negruzzi dupa aparie ierbarie etc. (Tiktin); revarsa (mr. aruvisare var. ravarsa citata de Candrea nu e atestata) vb. (a imprashtia a raspindi a difuza refl. a ieshi din albie a inunda; a se extinde a invada a ocupa) a carui der. directa din lat. revĕrsāre (Pushcariu 1458; Papahagi Analele Acad. Rom. XXIX 209; REW 7272) nu este posibila caci v intervocalic trebuia sa se piarda; varsamint s. n. (plata a unei sume de bani) dupa fr. versement.

SUNT LACRIMAE RERUM (lat.) ai de ce varsa lacrimi (pentru lucrurile care le vezi) Vergiliu „Eneida” I 462. Exclamatzia lui Enea care vede in Cartagina un shir de tablouri din Razboiul troian.

a varsa gusha expr. 1. (intl.) a denuntza. 2. (intl.) a recunoashte fapta comisa. 3. a se confesa.

ashi varsa fierea / veninul expr. a vorbi cu ura.

ashi varsa focul expr. ashi destainui durerea / mahnirea / supararea.

ashi varsa oala expr. (detz.) a raporta a informa a pari.

ashi varsa shi matzele expr. a vomita foarte mult.

fugi cu pianul k se varsa clapele! expr. (iron.) pleaca!

sa varsat expr. 1. (d. o faza dintrun meci de fotbal in jargonul microbishtilor) sa terminat fara modificarea scorului. 2. nu mai este de actualitate.