VALATÚC valatuci s. m. 1. Sul facut dintrun material (flexibil) infashurat in sensul uneia dintre laturile sale; spec. val¹ (II 1). ◊ Loc. adv. Dea valatucul = dea rostogolul dea dura peste cap. 2. Material de constructzie facut din lut amestecat cu paie sau cu rogoz in forma de colaci sau de caramizi din care se cladesc peretzii caselor tzaraneshti (astupanduse o ingraditura de pari). 3. Tavalug. Din val. Cf. tavalug.

valatuc sm [At: MOLNAR 106²/6 / V: (reg) ~ug (Pl: ~uguri) sn ~toc s ~lantac ~lantoc (Pl shi: ~lantoace sn) sm ~lantuc (Pl: ~lantuce) ~lantac (Pl: ~lantace ~lantacuri) sn ~lotac ~luntac s vataluc sm vatalug s / Pl: ~uci sm (reg) ~uce ~uri sn / E: val¹] 1 (Reg) Val¹ (2). 2 Sul facut dintrun material flexibil (lana stofa hartie etc.) infashurat in sensul uneia dintre laturile sale Si: (Mun) vangar (2). 3 (Spc) Val¹ (36). 4 (Mol; d. par¹; ila) In ~uci Ondulat. 5 (Ilav) Dea ~ul Dea rostogolul. 6 (Ial) Foarte repede shi cu mishcari dezordonate. 7 Ghemotoc (1). 8 Cocolosh (1). 9 (D. fiintze; ie) A se face ~ A se ghemui (1). 10 (Spc; mpl) Material de constructzie in forma de sul facut din lut amestecat cu paie sau rogoz folosit pentru a imbraca ingraditura de pari sau impletitura de nuiele care formeaza scheletul unei constructzii Si: (reg) valtuceala Vz valatuceala (2) valush² (9). 11 (Ivr; ie) Lucru cu ~uci Lucru prost facut. 12 (Pes; reg) Val¹ (43). 13 (Inv) Bara de lemn de forma cilindrica folosita la ridicarea shi la deplasarea unor obiecte foarte grele. 14 (Reg; la joagar) Fiecare dintre cele doua bare de lemn dispuse paralel care se deplaseaza carul. 1516 (Agr; reg) Tavalug (12). 17 (Bot; Mun; Dob) Saricica (Salsola kali). 18 (Bot; reg) Ciurlanalb (Rapistrum perenne). 19 (Bot; Dob) Voronic (Marrubium vulgare).

valatuc s.m. 1 (adesea in legatura cu vb. „a face”) Sul facut dintrun material (flexibil) infashurat in sensul uneia dintre laturile sale; spec. val¹. ◊ (adv.) Valatuc Stoica se rostogoli in noroi (D. ZAMF.). ◊ Loc.adv. Dea valatucul = dea rostogolul dea dura peste cap. ◊ Analog. Urmarea co privire leneshe leganarea valatucilor de nori (VLAH.). ♦ Ghemotoc cocolosh. ◊ Expr. A se face valatuc = (despre fiintze) a se stringe a se ghemui. 2 (mai ales la pl.) Material de constructzie facut din lut amestecat cu paie sau cu rogoz in forma de sul de colaci sau de caramizi cu care se astupa o ingraditura de pari sau impletitura de nuiele care formeaza scheletul unei case tzaraneshti. 3 Tavalug. 4 (hidrol.) Val paralel cu tzarmul care deferleaza in acelashi timp pe o mare lungime. • pl. ci. shi valatug s.m. valantug valatoc s.n. /de la val; cf. tavaluc.

VALATÚC valatuci s. m. 1. Sul facut dintrun material (flexibil) infashurat in sensul uneia dintre laturile sale; spec. val¹ (II 1). ◊ Loc. adv. Dea valatucul = dea rostogolul dea dura peste cap. 2. Material de constructzie facut din lut amestecat cu paie sau cu rogoz in forma de colaci sau de caramizi din care se cladesc peretzii caselor tzaraneshti (astupanduse o ingraditura de pari). 3. Tavalug. Din tavaluc.

VALATÚC valatuci s. m. 1. Sul obtzinut dintrun material flexibil (pinza hirtie etc.) care este rostogolit in sensul uneia dintre laturile sale (v. val trimba); p. ext. orice obiect flexibil adunat gramada facut ghem. Se intoarse... cu un valatuc de saci. CAMILAR N. II 396. Luminitza se plecase deasupra valatucului de vata. C. PETRESCU I. II 46. Luara valatucul shi prin invalmasheala il scoasera pe chei. DUNAREANU CH. 51. Scotzind un valatuc de hirtie. NEGRUZZI S. III 97. ◊ (In constructzii cu verbele «a face» shi «a stringe») Cu grebla brazdele [de fin] se fac valatuci rostogolinduse de la un capat intocmai cum sar rostogoli un val de pinza. PAMFILE R. 158. Strinsei valatuc mantaua shi surtucul legai valatucul cu nojitzele dindarat la shea shi ma facui sprinten pentru orice imprejurare. HOGASH M. N. 220. ◊ Fig. Fotografiile de pe pian ardeau shi scoteau valatuci de fum. DUMITRIU B. F. 85. Urmarea co privire lenesha leganarea valatucilor de nori ce faceau ape sclipind k nishte bucatzi de sidef pina ce se subtziatzi k un puf argintiu. VLAHUTZA O. A. 102. ◊ (In metafore shi comparatzii) Afara ningea patrundeau valatuc inauntru trimbe pestritze de fulgi mari invirtejitzi. V. ROM. noiembrie 1953 175. ◊ Loc. adv. Dea valatucul = dea rostogolul dea dura dea tavalugul. Vede pe uliul gainilor venind dea valatucul in jos shi picind nu departe de dinsul. MARIAN O. I 176. 2. (Mai ales la pl.) Material de constructzie facut din pamint sau din lut amestecat cu paie sau cu rogoz in forma de caramizi sau de colaci care se usuca la soare shi din care se cladesc casele tzaraneshti. In grajduri bune de valatuci bat din copite shi sforaiesc cai pietroshi moldoveneshti. SADOVEANU O. I 50. 3. Tavalug (1) Tot pentru acest scop [la boronit] se foloseshte shi tavalucul valatucul... cu care se tavalucesc bolovanii. PAMFILE A. R. 61. 4 Instrument pentru stirnirea peshtilor alcatuit dintrun snop de nuiele care il agita pescarii in apa; val. Pl. shi: (n.) valatuce (DUMITRIU N. I. 96).

VALATÚC ~ci m. 1) Obiect in forma de cilindru obtzinut prin infashurarea unui material flexibil; val; sul; rulou. ~ de hartie. ~ de sarma. ◊ Dea ~cul danduse peste cap; dea rostogolul. 2) Material de constructzie facut din lut shi paie folosit la constructzia unor case tzaraneshti. 3) pop. Unealta sau mashina formata dintrun cilindru (sau mai multzi) folosita in operatziile de indesare shi nivelare a pamantului; tavalug. /Din val

valatuc m. 1. val de lemn sau de fier pentru rasturnatul bulgarilor; 2. pl. colac de pamant sau lut amestecat cu paie sau rogoz: casutzami era de valatuci CR. [Metateza din tavaluc]. ║ adv. de a valatucul rostogolinduse.

valatúc m. (met. din tavaluc. V. holmotoc). Tavaluc (maĭ ales cind e vorba de sulurile de lut cu paĭe de construit case): casa de valatucĭ (saŭ de ceamur). Br. Cĭurlan (fiindca vintu il da dea tavalucu). Dea valatucu dea rostogolu.

valantug s.n. v. valatuc.

valatoc s.n. v. valatuc.

valatug s.m. v. valatuc.

cĭurlán m. (cp. cu cĭurlez shi cu sirb. čuriti a fuma). Munt. Mold. O planta ghimpoasa care dupa ce se usuca se desprinde shi se rostogoleshte de vint. TZaraniĭ o fac gramezĭ shi o ard in loc de lemn. Se zice k uniĭ o fumeaza in lulea. Se numeshte shi corlan (Bas. nord) tirtan shi valatuc. La Pantzu tirtan o planta crucifera (crampe tatarica). Asta sa fie?

valatúc s. m. pl. valatúci

valatúc s. m. pl. valatúci

valatuc

VALATÚC s. 1. v. sul. 2. v. tavalug.

VALATÚC s. v. ciurlan salcicorn saricica.

VALATUC s. 1. sul trimba val (Olt. shi Ban.) vig. (Un ~ de pinza.) 2. (AGRIC.) tavalug (reg.) tavala tavalic treieratoare (prin Transilv. shi Mold.) mangalau (prin Ban.) rol. (Cu ~ se indeasa solul semanat.)

valatuc s. v. CIURLAN. SALCICORN. SARICICA.