VALATÚC valatuci s. m. 1. Sul facut dintrun material (flexibil) infashurat in sensul uneia dintre laturile sale; spec. val¹ (II 1). ◊ Loc. adv. Dea valatucul = dea rostogolul dea dura peste cap. 2. Material de constructzie facut din lut amestecat cu paie sau cu rogoz in forma de colaci sau de caramizi din care se cladesc peretzii caselor tzaraneshti (astupanduse o ingraditura de pari). 3. Tavalug. Din val. Cf. tavalug.