ÚSHA ushi s. f. 1. Deschizatura de forma regulata lasata in peretele unei cladiri la un vehicul la o mobila pentru a permite intrarea (shi ieshirea); ansamblu format dintrun cadru fix de care se prinde o tablie mobila de lemn sau de metal care inchide sau deschide aceasta deschizatura; p. restr. tablia din acest ansamblu. ◊ Usha domneasca (sau imparateasca) sau usha raiului = intrarea principala a altarului. ◊ Loc. adv. La usha = foarte aproape. ◊ Loc. prep. La usha... = in imediata apropiere (a...). ◊ Expr. A(shi) deschide (larg sau amandoua) ushile = a lasa intrarea libera; a primi cu bucurie pe cineva in casa. A lasa (pe cineva) dupa usha = a nesocoti (pe cineva) a nu da (cuiva) nici o atentzie. A sta dupa usha = a fi nebagat in seama; a sta deoparte izolat. A bate la usha = (despre termene evenimente etc.) a fi foarte aproape a fi iminent. 2. Fig. Casa locuintza. ◊ Expr. (A bate a cere a creshte etc.) pe la ushile oamenilor = (a munci) pe la altzii (a trai) din mila altora. A umbla din ushan usha = a cershi. Lat. *ustia (pl. devenit sg. al lui *ustium = ostium).

usha sf [At: COD. VOR.² 17^r/13 / Pl: ushi (rar) ushe / E: ml *ustia (plural devenit singular al lui *ustium = ostium)] 1 Deschizatura de forma regulata de obicei dreptunghiulara lasata in peretele unei cladiri la un vehicul la o mobila etc. pentru a permite accesul intrarea (shi ieshirea). 2 (Prc) Panou (sau ansamblu de panouri) prins de un cadru fix care inchide sau deschide aceasta deschizatura Si: poarta. 3 (Is) ~ domneasca sau ushi (ori ushile) imparateshti sau usha raului sau ushile altarului Intrarea principala in altar de care se serveshte numai preotul in anumite momente ale slujbei. 4 (Is) ~ batanta Usha cu unu sau doua canaturi care la deschidere executa o mishcare de rotatzie limitata in jurul unei axe verticale situate la una dintre margini. 5 (Is) ~ glisanta sau ~ rulanta Usha cu unu sau cu mai multe canaturi care se inchid shi se deschid prin alunecarea laterala a canaturilor dea lungul unor shine fixate in partea superioara shi interioara a ushii. 6 (Is) ~ plianta Usha cu doua sau mai multe canaturi legate intre ele cu balamale care se inchid shi se deschid prin deplasarea canaturilor spre una din marginile tocului ushii alaturanduse unele altora. 7 (Reg; is usha baii) Locul pe unde se coboara in mina. 8 (Is) Usha catzelului Usha secreta. 910 (Iljv) Cu ushile inchise (In mod) secret. 11 (Ial) Fara k publicul sa fie admis. 12 (Ilav) La (sau inv dintre intre langa) ~ Foarte aproape (de...). 13 (Ilav) ~ in ~ (sau inv de) ~ Foarte aproape. 14 (Ial) Fatza in fatza. 15 (Ial) In vecini. 16 (Ilav) In ~ In cadrul ushii (1). 17 (ilav) Din ~ in ~ De la unul la altul. 18 (Ial) Dintrun loc intraltul. 19 (Ial) Din casa in casa. 20 (Ial) Din poarta in poarta. 21 (Ilav) K la usha oborului in mod grosolan. 22 (Ie) (D. evenimente termene etc.) A bate la ~ A fi foarte aproape. 23 (Iae) A fi iminent. 24 (Ie) A avea ushile deschise A permite accesul oricui. 25 (Ie) A (nu) avea usha deschisa A (nu) avea acces la... 26 (Ie) A (nu) deschide usha (cuiva) A (nu) vizita pe cineva. 27 (Ie) A deschide (cuiva) amandoua ushile A primi pe cineva cu bucurie cu bratzele deschise. 28 (Ie) A intra cu usha in casa A spune lucrurile pe shleau. 29 (La vocativ) Usha! Se spune pentru a atentziona pe cineva care nu a inchis usha dupa ce a intrat undeva. 30 (Ie) Inchide usha pe dinafara Ieshi! 31 (Ie) Ai rupe (cuiva) calcaiele cu usha A alunga pe cineva. 32 (Ie) A bate (sau a umbla) pe la toate ushile sau (inv) a umbla pe la alte ushi A solicita sprijinul cuiva (intro imprejurare grea). 33 (Iae) A se adresa tuturor cerand sprijin. 34 (Ie) A strange (pe cineva) cu usha A fortza (pe cineva) sa faca sau sa recunoasca ceva. 35 (Ie) A pune (cuiva) foc la ~ A produce discordie. 36 (Ie) A tzine usha (cuiva) A fi complice cu cineva. 37 (Ie) Ai pune (cuiva) parul (sau scaiul spicul) la (sau in) ~ Ai pune cuiva sechestru. 38 (Iae) A saraci pe cineva. 39 (Iae) A distruge pe cineva. 40 (Ie) A cere cat nare (cineva) la usha casei A cere prea mult. 41 (Ie) A tzine (pe cineva) (de) odor la usha casei A tzine de pomana pe cineva. 42 (Iae) A nu avea nici un folos de pe urma cuiva. 43 (Ie) A sta dupa ~ A fi nebagat in seama. 44 (Iae) A sta deoparte. 45 (Ie) A lasa (pe cineva) dupa ~ A nu acorda nici o atentzie cuiva. 46 (Iae) A neglija pe cineva. 47 (Ie) A primi (pe cineva) intre doua ushi A sta cu cineva de vorba in fuga cautand sa scape de el cat mai repede. 48 (Ie) A inchide (cuiva) usha A alunga pe cineva. 49 (Ie) A arata (cuiva) usha sau ushile A da (pe cineva) afara Si: a goni (1). 50 (Ie) A lua ushan spate A pleca. 51 (Ie) (A ajunge a bate a cere a creshte a ramane etc.) pe la (sau prin) ushile oamenilor (sau pe la ushile straine) (A trai) din mila altora. 52 (Ie) A ajunge la usha strainilor A trai din mila altora Si: a cershi (2). 53 (Ie) A trai din ~ in ~ A o duce greu. 54 (Iae) A trai din mila altora. 55 (Ie) A lasa (pe cineva) pe la ushile oamenilor A parasi pe cineva. 56 (Iae) A se dezinteresa de cineva. 57 (Ie) A bate ushile A umbla din loc in loc. 58 (Ie) A bate pe la ushile oamenilor A cere de pomana. 59 (Ie) A umbla din ~n ~ A cershi (2). 60 (Ie) A fi cu ochii stalpitzi dupa ~ A fi pe moarte. 61 (Reg; ie) A acira (sau a sta) pe (sau la) ushile altora A trai din munca altora. 62 (ie) Caine de doua (sau de noua de multe) ushi (sau de ushi multe) Om fara capatai care traieshte pe socoteala altora. 63 (Ie) Femeie de ushi multe Cutra (1). 64 (Iae) Femeie care ponegreshte. 65 (Bot; reg; ic) Usharaiului Planta nedefinita mai indeaproape Si: poartaraiului. 66 (Fig; inv) Mijloc de a realiza ceva. 67 (Reg; shis usha drumului) Portitza la curte. 68 Deschizatura intrun cort care permite intrarea shi ieshirea. 69 (Ie) Deschizatura loc de acces Si: intrare. 70 (Inv; ie) A se vedea (sau a se apropia la) (sau de) usha mormantului A fi foarte aproape de moarte. 71 (Ivr) Cetate (6). 72 Cortina brodata care acopera usha altarului dintro biserica. 73 (Pan; reg) Deschizatura ingusta la strunga prin care trec oile la muls. 74 (Pgn) Strunga. 75 (Ie) A baga oile la ~ A strange la un loc oile k sa se odihneasca. 76 (Trs; Mar) Stavilar la moara care se scurge apa cand debitul ei este prea mare sau cand moara nu functzioneaza. 77 (Trs) Deschizatura in peretele sicriului. 78 (Reg) Vrana la butoi sau la alt vas de lemn.

ÚSHA ushi s. f. 1. Deschizatura de forma regulata lasata in peretele unei cladiri la un vehicul la o mobila pentru a permite intrarea (shi ieshirea); ansamblu format dintrun cadru fix de care se prinde o tablie mobila de lemn sau de metal care inchide sau deschide aceasta deschizatura; p. restr. tablia din acest ansamblu. ◊ Usha domneasca (sau imparateasca) sau usha raiului = intrarea principala a altarului. ◊ Loc. adv. La usha = foarte aproape. ◊ Loc. prep. La usha... = in imediata apropiere (a...). ◊ Expr. A(shi) deschide (larg sau amandoua) ushile = a lasa intrarea libera; a primi cu bucurie pe cineva in casa. A lasa (pe cineva) dupa usha = a nesocoti (pe cineva) a nu da (cuiva) nici o atentzie. A sta dupa usha = a fi nebagat in seama; a sta deoparte izolat. A bate la usha = (de spre termene evenimente etc.) a fi foarte aproape a fi iminent. 2. Fig. Casa locuintza. ◊ Expr. (A bate a cere a creshte etc.) pe la ushile oamenilor = (a munci) pe la altzii (a trai) din mila altora. A umbla din ushan usha = a cershi. Lat. *ustia (pl. devenit sg. al lui *ustium = ostium).

ÚSHA ushi s. f. 1. Deschizatura de forma regulata de obicei dreptunghiulara lasata in peretele unei cladiri la un vehicul la o mobila etc. pentru a permite accesul patrunderea (shi ieshirea); ansamblu format dintrun cadru fix (v. toc) de care se prinde prin balamale un panou vertical de lemn de metal etc. mobil care inchide sau deschide aceasta deschizatura; (prin restrictzie) panoul de lemn de metal etc. din acest ansamblu. Cind opri trenul un baietzandru se repezi la vagonul in usha caruia se aratase Grigore Iuga. REBREANU R. I 69. Usha e scoasa din tzitzina de jos. CARAGIALE P. 48. SHi cum vorbeau ei numai iaca intra shi Chirica pe usha. CREANGA P. 177. ◊ Usha baii = locul pe unde se coboara in mina. Usha domneasca (sau imparateasca) sau usha raiului = intrare principala in altar. Preotul... se arata in «usha raiului» sau «usha domneasca» ori iesa linga tetrapod shi deaice apoi «striga vestirile». MARIAN NU. 203. ◊ Loc. adv. La usha... sau la usha = foarte aproape (de...). In curind intzelese k Stavrat intradevar are dreptate shi k primejdia e la usha. REBREANU R. II 100. In curind tiranul se vazu la usha mormintului. NEGRUZZI S. I 159. ◊ Expr. (Despre evenimente fenomene) A bate la usha = a fi foarte aproape a fi iminent. Acest program cuprinde... desfiintzarea clacii shi emanciparea proprietatzii shi toate celelalte reforme care bateau la usha. KOGALNICEANU S. A. 205. Calaushacortului v. cort. A(shi) deschide (larg) ushile = a lasa intrarea libera a da acces liber. Revolutzia a organizat Ermitajul shi a deschis larg ushile acestui muzeu poporului sovietic. STANCU U.R.S.S. 119. A deschide cuiva amindoua ushile = a primi pe cineva cu bucurie cu bratzele deschise. A lasa (pe cineva) dupa usha = a nesocoti a desconsidera a dispretzui (pe cineva) a nu da nici o atentzie (cuiva). Acei cari nu se bucura de un nume bun sint lasatzi dupa usha cum se zice. GHICA la TDRG. A sta dupa usha = a fi nesocotit nebagat in seama; a se tzine izolat a sta deoparte in societate. A da (mai rar a arunca) sau a fi dat (mai rar aruncat) pe usha afara = a goni sau a fi gonit de undeva. I se raspunse k va fi aruncat pe usha afara cu sergentul. CALINESCU E. O. II 308. (Rar) A primi (pe cineva) intre doua ushi = a sta (cu cineva) de vorba in fuga cautind sa scape cit mai repede. Traian Arsen mia povestit k ministrul la primit intre doua ushi nelinishtit grabit sashi expedieze musafirii. EFTIMIU N. 93. A stringe (pe cineva) cu usha = a fortza (pe cineva) sa faca sau sa recunoasca un lucru. Imi vine sai string cu usha pe Bondicescu shi pe Pungescovici k sami hotarasca odata ce ginduri au. ALECSANDRI T. I 134. A lua ushan spate = a pleca a ieshi. A arata (cuiva) usha v. arata (2). A fortza usha v. fortza (2). A intra pe (sau prin) usha din dos v. dos (1). A scapa pe (sau prin) usha din dos v. dos (1). A trinti (sau a inchide) cuiva usha in nas v. nas (1). A da usha de perete v. da³ (I 9). A fi usha de biserica v. biserica (1). 2. Fig. Casa locuintza. Care sa intors de la usha mea fara sa cishtige dreptate shi mingiiere? NEGRUZZI S. I 140. ◊ Expr. (A bate a cere a creshte etc.) pe la ushile oamenilor (sau pe la ushile straine) = a munci pe la altzii a trai din mila altora a cere de pomana. Eu sint Stoicea... care crescui pe la ushile straine. GALACTION O. I 51. Nu mar fi lasat el pe la ushile oamenilor daca nu lar fi luat in oaste. CONTEMPORANUL IV 391.

ÚSHA ~i f. 1) Deschizatura in peretele unei cladiri la un vehicul la mobila etc. care face posibila patrunderea in interiorul lor. 2) Panou mobil prin manevrarea caruia se inchide aceasta deschizatura. ◊ ~ glisanta usha care se deschide prin alunecare dea lungul unui perete. ~ turnanta usha cu mai multe despartzituri care permite accesul prin rotirea in jurul unui ax vertical central. A trai ~ in ~ (a trai) in vecinatate; alaturi. SHedintza cu ~ile inchise shedintza fara participarea reprezentantzilor presei. A arata (cuiva) ~a a da (pe cineva) afara. A strange cu ~a (pe cineva) a fortza (pe cineva) sa faca ceea ce i se cere folosind momente demascatoare. A tranti ~a ashi manifesta supararea izbind usha cu putere. A tranti (sau a inchide) cuiva ~a in nas a primi pe cineva cu ostilitate. A nu incapea pe ~ a fi prea corpolent. A umbla din ~ in ~ a cershi. A bate pe la toate ~ile (sau portzile) a incerca fara succes rezolvarea unei cereri apeland la diferite instantze. A bate la ~ a) a ciocani in usha cerand permisiunea de a intra; b) a fi gata sa aiba loc; a se apropia. A(shi) deschide larg (sau amandoua) ~ile a) a lasa intrarea libera; b) a primi cu bucurie pe cineva. Inchide ~a pe dinafara! Ieshi! Pleaca! [G.D. ushii] /<lat. ustia

usha f. 1. poarta mica: ushi imparateshti cele din mijlocul bisericii pe cari e zugravita Bunavestirea; 2. cortina brodata ce acopere usha bisericii: a daruit doua poale pentru sfanta masa; doua ushi; 3. fig. mijloc de intrare: adevarul e usha raiului. [Lat. OSTIA].

úsha (est) shi úshe (vest) f. pl. ĭ (lat. ostium pop. ustium pl. ostia ustia care s’a considerat k un sing. fem. shi a dat ushe apoĭ usha; it. uscio pv. uis fr. huis sp. ozo. V. ushor 1 usna). Poarta caseĭ orĭ a odaiĭ deschizatura pin care se intra shi in special oblonu cu care se inchide: usha de lemn de fer intr’un canat orĭ doŭa cu geamurĭ; a bate la usha a sparge usha. A nu fi usha de biserica a nu fi prea onest a avea defecte morale. A injura k la usha cortuluĭ a injura k la shatra k TZiganiĭ urit murdar.

úsha s. f. art. úsha g.d. art. úshii; pl. ushi

úsha s. f. art. úsha g.d. art. úshii; pl. ushi

usha

usha ushi.

ÚSHA s. 1. v. poarta. 2. usha glisanta = usha rulanta; usha rulanta v. usha glisanta. 3. v. intrare.

ÚSHA s. v. chinga orificiu piloric pilor stinghie.

USHA s. 1. poarta prag (Dobr.) tocat. (A ieshit in ~.) 2. intrare. (Ne ashteptau cu totzii la ~.)

usha s. v. CHINGA. PILOR. STINGHIE.

úsha (shi) s. f. 1. Poarta intrare. 2. Ushitza a doua usha de intrare dublura ushii. Var. usha. Mr. ushe megl. usha. Lat. *ūstĭam in loc de ōstĭum (Cipariu Gram. 160; MeyerLübke ZRPh. XXV 355; Pushcariu 1832; Pascu I 181; REW 6117; Rosetti I 60) cf. it. uscio prov. uis fr. huis v. sp. uzo. Der. ushar(iu) s. m. (portar) in Mold. var. usher(iu); usharnic (var. ushernic) adj. (vagabond); ushier s. m. (portar; pedel); format dupa fr. huissier; ushor (var. ushcior uscior) s. n. (montant stilp stilp sustzinator al ushii) din lat. ostĭolum (Cipariu Elem. 115; Pushcariu 1843; REW 6116) cf. engad. usöl prov. uisol.

a deschide usha (cuiva) cu capul expr. a mitui (pe cineva).

a inchide usha pe dinafara! expr. pleaca! ieshi!

a injura k un birjar / k la usha cortului / de mama focului / de totzi sfintzii expr. a injura foarte urat.

a nu fi usha de biserica expr. ashi ingadui abateri de la morala religioasa a nu duce o viatza pioasa.

a strange (pe cineva) cu usha expr. 1. a sili (pe cineva) sa faca ceva. 2. a obliga (pe cineva) sa recunoasca ceva.

ai tranti (cuiva) usha in nas expr. 1. a refuza discutzia cu cineva. 2. a refuza sa primeasca pe cineva. 3. a vinde (un obiect).

k la usha cortului expr. (d. un limbaj un comportament) grosolan trivial.

Doamne fereastra shi o bucat’ de usha albastra expr. (adol. glum.) Doamne fereshte!