optziuni
  • info

8 definitzii pentru umblare

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

UMBLÁRE umblari s. f. Actziunea de a umbla shi rezultatul ei; deplasare mers; cutreierare colindare umblat1. V. umbla.

umblare sf [At: PSALT. 129 / V: (irg) im~ (inv) blare blemare / Pl: ~lari / E: umblu] 19 Umblet (12 4 67 11 1415 18). 10 Capacitate de a umbla (1). 11 Deplasare a unor obiecte plutitoare Si: navigatzie plutire. 12 Circulatzie a sangelui. 1314 (Inv; ie) A avea ~ A fi umblat2 (4 6). 15 (Ivp) Mishcare a unei unelte in timpul utilizarii. 16 (Inv) Evolutzie a timpului. 17 (Reg) Operatzie de scoatere a fagurilor din stup.

UMBLÁRE umblari s. f. Actziunea de a umbla shi rezultatul ei; deplasare mers; cutreierare colindare umblat1. V. umbla.

UMBLÁRE umblari s. f. Actziunea de a umbla. 1. Cutreierare colindare. Zina zabovi multa vreme in umblarile ei. RETEGANUL P. V 17. Dupa citava umblare au agiuns la un pirau. DRAGHICI R. 64. ♦ (In legatura cu anumite obiceiuri populare) Colind colindat. Iaca asha nea fost umblarea cu plugul in anul acela. CREANGA O. A. 55. 2. (Rar) Felul cum i merg cuiva treburile; patzanie intimplare peripetzie. Cind povestea... despre umblarile lui... fratziil trageau de suman sa nu mintza. RETEGANUL P. III 44.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

umbláre s. f. g.d. art. umblắrii; pl. umblắri

umbláre s. f. g.d. art. umblarii; pl. umblari

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

UMBLÁRE s. v. umblatura.

UMBLARE s. umblat umblatura umblet. (Dupa multa ~ a reushit.)

Intrare: umblare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • umblare
  • umblarea
plural
  • umblari
  • umblarile
genitiv-dativ singular
  • umblari
  • umblarii
plural
  • umblari
  • umblarilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

umblare, umblarisubstantiv feminin

  • 1. Actziunea de a umbla shi rezultatul ei; umblat (1.). DEX '09 DLRLC
    sinonime: colindare cutreierare deplasare mers umblat umblet umblatura
    • format_quote Zina zabovi multa vreme in umblarile ei. RETEGANUL P. V 17. DLRLC
    • format_quote Dupa citava umblare au agiuns la un pirau. DRAGHICI R. 64. DLRLC
    • 1.1. In legatura cu anumite obiceiuri populare: colind, colindat. DLRLC
      sinonime: colind colindat
      • format_quote Iaca asha nea fost umblarea cu plugul in anul acela. CREANGA O. A. 55. DLRLC
  • 2. rar Felul cum i merg cuiva treburile. DLRLC
    sinonime: peripetzie patzanie intamplare
    • format_quote Cind povestea... despre umblarile lui... fratziil trageau de suman sa nu mintza. RETEGANUL P. III 44. DLRLC
etimologie:
  • vezi umbla DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.