TURNÁ¹ torn vb. I. Tranz. I. 1. A varsa un lichid sau p. ext. un fluid in pe sau peste ceva. ◊ Expr. A turna ulei pe rana = a alina necazurile cuiva vorbindui cu intzelegere shi compasiune. ♦ Intranz. impers. (Fam.) A ploua torentzial. 2. A varsa un material lichid intrun tipar (pentru k prin racire sau in urma unei reactzii chimice sa se obtzina un obiect solid de forma tiparului). II Fig. 1. (Fam.) A compune a redacta ceva (la repezeala). ♦ A formula ceva (in scris sau verbal) pentru a inshela pe cineva. 2. (Fam.) A duce pe cineva la inchisoare; a inchide. 3. A trage pumni a bate pe cineva. III. Fig. (Fam.) A pari a denuntza pe cineva. Lat. tornare „a invarti a rasuci”.

turna¹ [At: PSALT. 112 / V: (ivr) tor~ / Pzi: torn / E: ml tornare „a invarti a rasuci”] 1 vr (Inv) A se intoarce de undeva Si: a se inapoia a reveni. 2 vi (Inv) A se abate din drum. 3 vt (Inv) A da inapoi Si: a restitui. 45 vtr (Inv) A (se) indrepta in alta directzie. 6 vt (Inv; c. i. privirea) A orienta in alta directzie. 7 vr (Ivp) A se intoarce (pentru a se adresa) catre cineva. 8 vr (Inv; d. un eveniment un fapt etc.) A se schimba. 9 vt (Inv) A abate pe cineva de la rau Si: a converti a indrepta. 10 vt (Reg) A rasturna la pamant Si: a dobori. 11 vrr (Reg; rar) A se tranti (16). 12 vt (C. i. un lichid) A face sa curga (in sau pe peste ceva) Si: a varsa. 13 vt (Pfm; ie) A ~ gaz (sau ulei untdelemn spirt) peste (sau in) foc A intarata pe cineva care este deja infuriat. 14 vt (Pfm; ie) A ~ ulei pe rana A alina necazurile cuiva vorbindui cu intzelegere shi compasiune. 15 vt(a) (Pfm; ie) A ~ in el sau a ~k intrun vas (sau sac) spart Se spune despre cineva care bea (sau mananca) foarte mult. 16 vt(a) (Reg; ie) A ~ bobocilor A nu avea de lucru. 17 vt(a) (Reg; iae) A vorbi cu nesocotintza. 18 vt(a) (Reg; ie) A ~ pe camashi A opari rufele. 19 viim (Fam; de obicei cu determinarile „cu galeata” „cu cofa” etc.) A ploua torentzial. 20 vr (Rar; fig) A veni in cantitate in numar mare. 21 vr (Pop; rar; d. ape curgatoare) A se varsa. 22 vt (Trs; Ban) A voma. 23 vt A varsa un material lichid intrun tipar (pentru k prin racire sau in urma unei reactzii chimice sa se obtzina un obiect solid de forma tiparului). 24 vt (C. i. obiectul obtzinut) A confectziona prin turnare (12). 25 vt (Arte) A realiza in bronz forma definitiva a unei sculpturi dupa un mulaj de ghips. 26 vt (Fam; fig) A face un lucru cu ushurintza. 27 vt (Pfm; ie) A ~ (la) copii (sau plozi) A nashte multzi copii. 28 vt (Pfm; shi reg; ie a ~ propele la falci) A trage cuiva pumni Si: a bate. 2930 vt (Fam; fig) A compune (sau a spune) ceva in graba fara a se gandi mult (cu abundentza de cuvinte). 31 vt (Fam; fig) A formula ceva (verbal sau in scris) cu scopul de a induce in eroare de a pedepsi pe cineva. 32 vt (Pfm; ie) A ~ gogoshi (sau verzi shi uscate) A mintzi. 33 vt (Fam; ie) Ai (sau a i le) ~ A vorbi cuiva deschis pe shleau. 34 vt (Fam; fig) A denuntza pe cineva Si: a pari. 35 vt (Pop) A asheza in (sau pe) ceva Si: a pune. 36 vt (Arg; ie) A ~ (pe cineva) in ghips A bate foarte tare. 37 vt (Pfm; fig) A duce pe cineva la inchisoare Si: a inchide.

TURNÁ¹ torn vb. I Tranz. I. 1. A varsa un lichid sau p. ext. un fluid in pe sau peste ceva. ◊ Expr. A turna ulei pe rana = a alina necazurile cuiva vorbindui cu intzelegere shi compasiune. ♦ Intranz. impers. (Fam.) A ploua torentzial. 2. A varsa un material lichid intrun tipar (pentru k prin racire sau in urma unei reactzii chimice sa se obtzina un obiect solid de forma tiparului). II. Fig. 1. (Fam.) A compune a redacta ceva (la repezeala). ♦ A formula ceva (in scris sau verbal) pentru a inshela pe cineva. 2. (Fam.) A duce pe cineva la inchisoare; a inchide. 3. A trage pumni a bate pe cineva. III. Fig. (Fam.) A pari a denuntza pe cineva. Lat. tornare „a invarti a rasuci”.

TURNÁ² torn vb. I. Refl. (Frantzuzism rar) A se intoarce. Apoi turninduse catre Ana: Fata asta oricine ar fi te socoteshte arestata. BOLINTINEANU O. 404.

TURNÁ¹ torn vb. I. Tranz. I. 1. (Complementul indica un lichid sau o materie continua) A varsa (in pe sau peste ceva). Voda intinse pocalul shi armashul turna vin. SADOVEANU O. VII 110. K pe fus muntzii se invirtesc macina izvoare shi le toarnan Bistritza. VLAHUTZA O. A. II 165. Baba intro noapte turna apa pe vatra shi stinse focul. ISPIRESCU L. 347. Mosh Nichifor odata incepe a turna la tzerna peste foc shil inadusha. CREANGA P. 132. Ii turna pe git otrava ce mai era in fundul paharului. NEGRUZZI S. I 164. (Fig.) Perdelele lasate miau turnat otrava in singe. CAMIL PETRESCU U. N. 217. Ceilaltzi se dezmortzira k shi cind lear fi turnat in suflet o unda de bucurie. REBREANU I. 33. ◊ Expr. A turna ulei pe rana = a alina necazurile cuiva vorbindui cu multa intzelegere shi compasiune. A turna gaz peste foc = a atzitza pe cineva care este de mai inainte infuriat; a invrajbi shi mai tare lucrurile. ◊ Absol. Luind o butelca de Cotnari o destupa iute shi ne turna la fiecare. HOGASH DR. II 29. Ma duc la moara Doi cocoshi imi toarnan cosh Doi ginsaci Toarnan saci. ANT. LIT. POP. I 159. ♦ Refl. (Neobishnuit) A se varsa. Riul Doamnei... taie shesul Ilfovului shi merge de se toarna in Dunare. VLAHUTZA R. P. 99. (Fig.) In genunchi cadeau pedestri colo caii se rastoarna Cad sagetzile in valuri care shuiera se toarna. EMINESCU O. I 148. ♦ Intranz. impers. (De obicei urmat de determinarea «cu galeata») A ploua torentzial. De deasuprane turna cu galeata parca rapaiau pe pamint stropii k grindina in clabuci care tresareau se rasuceau se zbateau k nishte ginganii. SADOVEANU O. VIII 74. Turna cu galeata in ziua aceea. C. PETRESCU O. P. I 143. De cu noaptea anceput a turna... Pietzele ograzile locurile virane sint mari shi lacuri. CARAGIALE O. II 311. 2. A varsa un material lichid intrun tipar (pentru k dupa racire sau in urma unei reactzii chimice sa se obtzina un obiect sau o piesa de forma tiparului). ◊ Fig. Sa pomenit intradevar cu o inspiratzie shi sa oprit so toarne intro forma poetica. REBREANU I. 103. K sa potzi turna un vers nepieritor trebuie sa arzi deun gind de o simtzire nestapinita. VLAHUTZA O. A. 401. La ceam incepe sancercam in lupta dreapta A turna in forma noua limba veche shintzeleapta? EMINESCU O. I 137. II. Fig. 1. (Mai ales la participiu) A potrivi o haina pe masura exacta a unui corp a face k haina sai vina cuiva foarte bine. Nu tot astfel se infatzishau copiii domnului inspector de la poshta... in hainutze de catifea turnate parca pe masura lor. PAS Z. I 23. Sacoul turnat pe trup shi pantalonii albi de tenis calcatzi perfect pe dunga faceau senzatzie in tot portul. BART E. 106. 2. (Familiar) A compune a redacta (la repezeala). Ma shi ashez linishtit la masa shi pe nerasuflate torn urmatoarele... CARAGIALE O. II 340. ◊ Refl. pas. Discursuri de alta parte turnatusau mai multe SHi pare co sa fie shi lume sa leasculte. MACEDONSKI O. I 42. ♦ A formula ceva (verbal sau in scris) pentru a inshela sau pentru a apasa a asupri pe cineva. Leash turna una sa ma tzina minte shi sa ma pomeneasca. C. PETRESCU O. P. I 47. Sai torni domnule taxator un procesverbal drastic. BART S. M. 89. Ii turnau fel de fel de gogoshi care de care mai umflate. CARAGIALE O. III 34. K sa se poata apropia de dumneei a fost silit sai toarne o minciuna de cele gogonate. ALECSANDRI T. 194. 3. A arunca (pe cineva) la inchisoare; a inchide a aresta. Vezi sa no feshteleshti... shi sa va torn la gherla. PAS Z. IV 192. Au sa va toarne la duba la ocna la munca silnica pe viatza. CONTEMPORANUL iv 503. 4. A bate (pe cineva); a trage cuiva pumni. Itzi toarna nishte propele la falci detzi stramuta capriorii. ALECSANDRI T. 5. ♦ (Rar) A trinti. Cind lam plesnit la cap lam shi turnat la pamint. SADOVEANU O. VII 184.

A TURNÁ¹ torn tranz. 1) (substantze lichide pulverulente granuloase) A face sa curga prin rasturnarea unui recipient (in pe sau peste ceva); a varsa. ~ apa in pahar. ◊ ~ ulei pe rana a alina durerea cuiva. ~ gaz in foc a atzatza shi mai tare spiritele. ~ cu galeata (sau k din galeata) a ploua torentzial. 2) tehn. (obiecte) A obtzine varsand un amestec special intrun tipar. ~ o statuie de bronz. 3) fam. A compune la repezeala. ~ o scrisoare. ◊ ~ la gogoshi (sau verzi shi uscate) a spune minciuni.4) fam.(persoane) A invinui de lucruri considerate reprobabile shi tzinute in taina dandule in vileag cu intentzii rele (in fatza unor persoane sau a unor organe oficiale); a denuntza; a pari; a declara. /<lat. tornare

turnà v. 1. (poetic) a inturna: turnand a ei catare spre boltzile cereshti BOL.; 2. a varsa: a turna vin; 3. a ploua tare: toarna cu galetzile; 4. a topi varsand intr’un tipar: a turna plumb a turna tunuri; 5. fig. a fabrica: ishi toarna palate. [Lat. TORNARE a intoarce la strung apoi a intoarce in genere: de aci pe de o parte sensul general conservat (in limba moderna) de compusul inturna iar pe de alta sensul special de «a varsa» adica a intoarce de mai multe ori].

torn a turná v. tr. (lat. tŏrnare a struji a rasuci; it. tornare pv. cat. sp. pg. tornar fr. tourner. Toarna; sa toarne). Intorn intorc (Vechĭ). Vars cu intentziune: a turna vin in pahare. Topesc k sa torn in forma: a turna plumb a turna tunurĭ (Rar pretorn). Fig. Fac orĭ zic pe neashteptate: a turna nishte ochĭurĭ o mamaliga o casa un foc o mincĭuna. V. intr. A ploŭa tare: afara turna cu galeata.

turná¹ (a ~) (a varsa a denuntza) vb. ind. prez. 3 toárna

turná (un lichid) vb. ind. prez. 1 sg. torn 3 sg. shi pl. toárna

TURNÁ vb. v. denuntza inapoia intoarce pari reclama reveni spune veni.

TURNÁ vb. 1. a varsa. (~ apa in lighean.) 2. a pune. (Mai ~ doua picaturi; ~ benzina pe foc.) 3. a varsa. (Afara ~ cu galeata.) 4. (inv. shi reg.) a slei (inv.) a varsa. (A ~ un clopot o statuie o piesa metalica.)

TURNA vb. 1. a varsa. (~ apa in lighean.) 2. a pune. (Mai ~ doua picaturi; ~ benzina pe foc.) 3. a varsa. (Afara ~ cu galeata.) 4. (inv. shi reg.) a slei (inv.) a varsa. (A ~ un clopot o statuie o piesa metalica.)

turna vb. v. DENUNTZA. INAPOIA. INTOARCE. PIRI. RECLAMA. REVENI. SPUNE. VENI.

turná (torn át) vb. 1. (Inv.) A se intoarce a se inapoia a veni inapoi. 2. A varsa a imprashtia un lichid. 3. A pune in pahare vin sau alta bautura. 4. (Impers.) A ploua cu galeata. 5. A topi a modela. 6. A crea a fauri a inventa. 7. A face a fabrica. 8. (Arg.) A retzine a aresta. Mr. tornu turnai turnare megl. torn turnari istr. tornu. Lat. tornare (Philippide Principii 48; SHeineanu Semasiol. 163; Pushcariu 1748; REW 8794) cf. it. tornare prov. cat. sp. port. tornar fr. tourner. Pentru evolutzia semantica cf. varsa sp. verter. Der. inturna vb. (a da inapoi a se intoarce; a ocoli a schimba directzia a se roti; a inapoia a restitui; a opri a detzine a contzine); inturnat s. n. (cotitura regres); inturnator adj. (carecare face sa coteasca sau sa se roteasca); inturnatoare s. f. (regres restituire) inv.; turnat adj. (pus in pahare; modelat alipit; potrivit dichisit); turnator s. m. (care topeshte metal); turnatorie s. f. (topitorie); turnatura s. f. (act magic care se executa aruncind apa in calea cuiva); turnatzei s. m. pl. (varietate de taitzei); rasturna vb. (a trinti; a da jos a tavali); rasturnator adj. (care rastoarna); rasturnish s. n. (coasta abrupta). Der. neol. turnant adj. din fr. tournant; turnesol s. m. din fr. tournesol; turneu s. n. (voiaj expeditzie se spune mai ales despre calatoriile de inspectzie sau despre cele ale companiilor teatrale) din fr. tournée; turnir (var. inv. turner) s. n. din germ. Turnier; turnura s. f. din fr. tournure.

turna torn I. v. t. 1. a pari a denuntza (pe cineva) 2. a duce (pe cineva) la inchisoare a inchide II. v. i. (impers.) a ploua torentzial

a se turna cu fapt expr. (intl. inv.) a fi prins shi arestat in flagrant delict.

a turna gaz pe foc expr. a contribui la inrautatzirea unei situatzii grave / dificile.

a turna gogoshi expr. a mintzi.

a turna un deget expr. a turna o cantitate foarte mica de bautura alcoolica in paharul cuiva.