TURNÁ¹ torn vb. I. Tranz. I. 1. (Complementul indica un lichid sau o materie continua) A varsa (in pe sau peste ceva). Voda intinse pocalul shi armashul turna vin. SADOVEANU O. VII 110. K pe fus muntzii se invirtesc macina izvoare shi le toarnan Bistritza. VLAHUTZA O. A. II 165. Baba intro noapte turna apa pe vatra shi stinse focul. ISPIRESCU L. 347. Mosh Nichifor odata incepe a turna la tzerna peste foc shil inadusha. CREANGA P. 132. Ii turna pe git otrava ce mai era in fundul paharului. NEGRUZZI S. I 164. (Fig.) Perdelele lasate miau turnat otrava in singe. CAMIL PETRESCU U. N. 217. Ceilaltzi se dezmortzira k shi cind lear fi turnat in suflet o unda de bucurie. REBREANU I. 33. ◊ Expr. A turna ulei pe rana = a alina necazurile cuiva vorbindui cu multa intzelegere shi compasiune. A turna gaz peste foc = a atzitza pe cineva care este de mai inainte infuriat; a invrajbi shi mai tare lucrurile. ◊ Absol. Luind o butelca de Cotnari o destupa iute shi ne turna la fiecare. HOGASH DR. II 29. Ma duc la moara Doi cocoshi imi toarnan cosh Doi ginsaci Toarnan saci. ANT. LIT. POP. I 159. ♦ Refl. (Neobishnuit) A se varsa. Riul Doamnei... taie shesul Ilfovului shi merge de se toarna in Dunare. VLAHUTZA R. P. 99. (Fig.) In genunchi cadeau pedestri colo caii se rastoarna Cad sagetzile in valuri care shuiera se toarna. EMINESCU O. I 148. ♦ Intranz. impers. (De obicei urmat de determinarea «cu galeata») A ploua torentzial. De deasuprane turna cu galeata parca rapaiau pe pamint stropii k grindina in clabuci care tresareau se rasuceau se zbateau k nishte ginganii. SADOVEANU O. VIII 74. Turna cu galeata in ziua aceea. C. PETRESCU O. P. I 143. De cu noaptea anceput a turna... Pietzele ograzile locurile virane sint mari shi lacuri. CARAGIALE O. II 311. 2. A varsa un material lichid intrun tipar (pentru k dupa racire sau in urma unei reactzii chimice sa se obtzina un obiect sau o piesa de forma tiparului). ◊ Fig. Sa pomenit intradevar cu o inspiratzie shi sa oprit so toarne intro forma poetica. REBREANU I. 103. K sa potzi turna un vers nepieritor trebuie sa arzi deun gind de o simtzire nestapinita. VLAHUTZA O. A. 401. La ceam incepe sancercam in lupta dreapta A turna in forma noua limba veche shintzeleapta? EMINESCU O. I 137. II. Fig. 1. (Mai ales la participiu) A potrivi o haina pe masura exacta a unui corp a face k haina sai vina cuiva foarte bine. Nu tot astfel se infatzishau copiii domnului inspector de la poshta... in hainutze de catifea turnate parca pe masura lor. PAS Z. I 23. Sacoul turnat pe trup shi pantalonii albi de tenis calcatzi perfect pe dunga faceau senzatzie in tot portul. BART E. 106. 2. (Familiar) A compune a redacta (la repezeala). Ma shi ashez linishtit la masa shi pe nerasuflate torn urmatoarele... CARAGIALE O. II 340. ◊ Refl. pas. Discursuri de alta parte turnatusau mai multe SHi pare co sa fie shi lume sa leasculte. MACEDONSKI O. I 42. ♦ A formula ceva (verbal sau in scris) pentru a inshela sau pentru a apasa a asupri pe cineva. Leash turna una sa ma tzina minte shi sa ma pomeneasca. C. PETRESCU O. P. I 47. Sai torni domnule taxator un procesverbal drastic. BART S. M. 89. Ii turnau fel de fel de gogoshi care de care mai umflate. CARAGIALE O. III 34. K sa se poata apropia de dumneei a fost silit sai toarne o minciuna de cele gogonate. ALECSANDRI T. 194. 3. A arunca (pe cineva) la inchisoare; a inchide a aresta. Vezi sa no feshteleshti... shi sa va torn la gherla. PAS Z. IV 192. Au sa va toarne la duba la ocna la munca silnica pe viatza. CONTEMPORANUL iv 503. 4. A bate (pe cineva); a trage cuiva pumni. Itzi toarna nishte propele la falci detzi stramuta capriorii. ALECSANDRI T. 5. ♦ (Rar) A trinti. Cind lam plesnit la cap lam shi turnat la pamint. SADOVEANU O. VII 184.