TURNÁ¹ torn vb. I Tranz. I. 1. A varsa un lichid sau p. ext. un fluid in pe sau peste ceva. ◊ Expr. A turna ulei pe rana = a alina necazurile cuiva vorbindui cu intzelegere shi compasiune. ♦ Intranz. impers. (Fam.) A ploua torentzial. 2. A varsa un material lichid intrun tipar (pentru k prin racire sau in urma unei reactzii chimice sa se obtzina un obiect solid de forma tiparului). II. Fig. 1. (Fam.) A compune a redacta ceva (la repezeala). ♦ A formula ceva (in scris sau verbal) pentru a inshela pe cineva. 2. (Fam.) A duce pe cineva la inchisoare; a inchide. 3. A trage pumni a bate pe cineva. III. Fig. (Fam.) A pari a denuntza pe cineva. Lat. tornare „a invarti a rasuci”.