TRIMÍS² trimishi s. m. Persoana insarcinata cu o misiune speciala; delegat mesager. ♦ Reprezentant diplomatic al unei tzari inferior in rang ambasadorului care conduce o legatzie. ♦ Fig. Apostol misionar. V. trimite.

trimis¹ sm [At: PRAV. 135 / V: (inv) tram~ ~mes / Pl: ~ishi / E: trimite] 1 Persoana insarcinata cu o misiune oficiala sau cu o sarcina de ordin public Si: delegat mesager sol (inv) poslanetz poslanic. 2 (SHis) ~ extraordinar Reprezentant diplomatic al unei tzari cu grad imediat inferior ambasadorului. 3 (Bis) Apostol (1).

TRIMÍS² trimishi s. m. Persoana careia i sa incredintzat o misiune oficiala; delegat mesager. ♦ Reprezentant diplomatic al unei tzari inferior in rang ambasadorului. ♦ Fig. Apostol misionar. V. trimite.

TRIMÍS² trimishi s. m. 1. Persoana trimisa undeva cu o misiune oficiala sau cu o sarcina de ordin public; delegat sol mesager. Tudor ishi tzinuse sufletul pina ce trimisul ishi ispravi cuvintul. SADOVEANU O. VII 146. Un astfel de raspuns il facu sa rosheasca pe trimisul sultanului. BOLINTINEANU O. 252. Trimisul sa intors bogat rasplatit. NEGRUZZI S. I 287. ♦ Reprezentant ales. Deputatul trebuie sa shtie k el slujeshte poporul k este trimisul lui in sfatul popular shi raspunde de activitatea sa in fatza alegatorilor. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 12 105. ♦ Reprezentant diplomatic (inferior in rang ambasadorului). 2. Fig. Apostol vestitor misionar. Eu sint trimisul timpurilor noi Ieshit din rind cu cei ce scurma glia. BENIUC V. 86. Varianta: trimés s. m.

TRIMÍS ~shi m. 1) Persoana imputernicita cu o misiune speciala; delegat. 2) Reprezentant diplomatic inferior k rang ambasadorului. ◊ ~ extraordinar diplomat cu rang de ministru plenipotentziar. 3) fig. Adept shi propagator al ideilor cuiva intrun domeniu de activitate. /v. a trimite

trimis m. 1. mesager cel insarcinat cu o misiune; 2. reprezentant diplomatic de a doua ordine.

tramis sm vz trimis¹

trimes¹ sm vz trimis¹

TRIMÉS¹ s. m. v. trimis².

trimés eása s. pl. eshĭ ese. Care are o misiune mesager sol: Mercur era trimesu zeilor. Reprezentant diplomatic. Fals trimis. In Cod. Vor. tremís apostol.

trimís¹ (persoana) s. m. pl. trimíshi

trimís (persoana) s. m. pl. trimíshi

TRIMÍS s. 1. v. delegat. 2. v. crainic.

TRIMIS s. 1. delegat emisar imputernicit mesager reprezentant sol (prin Transilv.) minat (inv.) misit rugator solitor. (~ al unui stat strain.) 2. crainic mesager sol vestitor (reg.) crancau (inv.) poslanetz poslanic pristav strigator telal. (Au anuntzat vestea printrun ~.)