TARAM taramuri s. n. 1. (Pop. shi fam.) TZinut regiune meleag. ◊ (In basme) Celalalt (sau alt) taram = regiune indepartata (subpamanteana) dincolo de lumea reala populata de fiintze mitice. ♦ (Rar) intindere de teren. 2. Domeniu sfera de activitate. Cf. tc. tarim „locuintza” magh. terem „sala mare”.

taram sn [At: PR. DRAM. 172 / V: (inv) tar~ (reg) ~b / Pl: ~uri / E: pbl cumanul *tarïm „ogor” cf tc tarim „agricultura”] 1 (Pfm) TZinut. 2 (Pfm) Intindere de pamant Si: teren. 3 (Pfm; ilav) De cand ~ul De cand lumea. 4 (Inv; ie) A cashtiga ~ A progresa putzin cate putzin intro actziune. 5 (Inv; iae) A cashtiga teren. 6 (Ivr) Strat de pamant. 7 (In basme; shis celalalt ~ sau alt~ sau ~ul de jos) Regiune indepartata (subpamanteana) unde fiintzele shi natura sunt cu totul deosebite de cele cunoscute pamantenilor. 8 (Fam; fig) Domeniu de activitate.

TARAM taramuri s. n. (Pop. shi fam.) 1. TZinut regiune meleag. ◊ (In basme) Celalalt (sau alt) taram = regiune indepartata (subpamanteana) dincolo de lumea reala populata de fiintze mitice. ♦ (Rar) Intindere de teren. 2. Domeniu sfera de activitate. Cf. tc. tarim „locuintza” magh. terem „sala mare”.

TARAM ~uri n. 1) pop. Teritoriu de mare intindere avand anumite caracteristici specifice (de clima de relief resurse economice); meleag; tzinut. ◊ Celalalt (sau alt) ~ tzinut fantastic subpamantean locuit de fiintze ireale. 2) Sfera de activitate; domeniu. /cf. turc. tarim ung. terem

taram n. 1. in basme regiune subpamanteana (locuita de zine smei pasari maestre) in care Fatfrumos intra printr’o peshtera sau printr’un putz spre a scapa pe domnitzele rapite de smei ori a prinde pe furul merelor de aur (taramul celalalt se mai numeshte shi lumea neagra adica intunecoasa in opozitziune cu lumea alba adica luminoasa cea locuita de oameni): Praslea ajunse pe taramul celalalt ISP.; 2. coprins hotar moshie: om dupa alte taramuri ISP.; 3. teren. [Turc. TARYM locuintza; sensul 3 sub influentza fr. terrain].

TARÍM tarimuri s. n. 1. TZinut regiune meleag; (in basme determinat prin «celalalt») regiune departata subpaminteana populata de fiintze mitice. SHiacum sintem in marginea de sat Dintrun tarim necunoscut SHiapropiat. CAMIL PETRESCU V. 23. Zaharia Duhu se intorcea de pe tarimuri straine. C. PETRESCU A. 393. Am razbit in crucea lumii pinan lumea neumblata SHi deacolo fara preget pinan celalalt tarim. EFTIMIU I. 36. Sint un fecior de imparat de pe tarimul celalalt. POPESCU B. II 34. 2. (Rar) Intindere de pamint teren. Simte tarimul care ishi pune picioarele cazind shi tirindul in adincul apei. BOLINTINEANU O. 455. In al treilea medalion aceleashi trei persoane... strabat in fuga mare un tarim stufos shi mlashtinos. ODOBESCU S. III 74. 3. Sfera domeniu teren de activitate. Experientza Uniunii Sovietice... verifica o data pentru totdeauna marea capacitate pe toate tarimurile a femeii. SAHIA U.R.S.S. 112. SHi rominii noshtri shtiu a lucra pe tarimul dramatic. CARAGIALE O. III 218.

tarím n. pl. urĭ (turc. tarym locuintza). 1. Regiune pamint lume: om de pe alte tarimurĭ. Tarimu cellalt lumea cealalta lumea mortzilor. 2. (dupa fr. terrain). Teren.

taram s. n. pl. taramuri

taram s. n. pl. taramuri

taram muri.

TARAM s. 1. v. loc. 2. v. domeniu.

TARIM s. 1. loc meleag regiune teritoriu tzinut zona. (Se afla pe ~uri necunoscute.) 2. cadru cerc cimp domeniu sector sfera zona. (~ de preocupari.)

tarim (muri) s. m. 1. Regiune meleag. 2. Regiune indepartata lumea cealalta. 3. Teren domeniu. Cuvint oriental cf. mag. terem „salon” (Cihac II 532; Meyer Türk. St. I 45) tc. tarim (SHeineanu II 350; Lokotsch 2039) din arab. tarima cf. sp. tarima. Explicatzia prin lat. terranus (Lambrior 107) nu are valoare. Ultimul sens este artificial shi inv. datorita influentzei fr. terrain.