TAMPÍT A tampitzi te adj. 1. (Adesea substantivat) Prost idiot; nerod stupid tamp (1). ♦ Buimacit naucit ametzit zapacit. 2. (Inv. shi reg.) Tamp (2). V. tampi.

tampit ~a [At: CANTEMIR HR. 118 / V: (reg) ~tim~ / Pl: ~itzi ~e / E: tampi] 1 a (Inv; d. obiecte ascutzite) Lipsit de varf sau de taish Si: tocit^} (1) turtit (5). 2 a (Inv; d. nas) Latzit. 3 a (Gmt; inv; is) Unghi ~ Unghi obtuz. 4 a (Inv; d. sunete) inabushit. 5 a (Inv; d. vocale) Care are timbru grav. 67 smf a (Persoana) care are mintea foarte marginita Si: natarau nerod netot prost (irg) tamp⁴ (45). 8 a Caracteristic unui tampit (6). 9 a Care denota tampenie (1). 10 a (Pex) Lipsit de sens de ratziune Si: stupid. 11 a Buimacit (1). 12 a (D. situatzii) Neplacut.

TAMPÍT A tampitzi te adj. 1. (Adesea substantivat) Prost idiot; nerod stupid tamp (1). ♦ Buimacit naucit ametzit zapacit. 2. (Inv.) Tamp (2). V. tampi.

TAMPÍT ~ta (~tzi ~te) shi substantival v. TAMP. /v. a tampi

tampit a. 1. tocit; 2. fig. idiot(izat). [V. tampì].

TIMPÍT A timpitzi te adj. 1. Prost idiot nerod stupid. Mam nascut in nishte zile cind timpita burghezime... Puneo talpa noroioasa pe popor. MACEDONSKI O. I 95. Poetul loveshte in timpita multzumire de sine. GHEREA ST. CR. I 233. Aceste figuri serioase sau comice maretze sau ordinare nobile sau timpite frumoase sau urite etc. poarta intiparirea secolului lor. ALECSANDRI S. 25. ♦ Buimacit naucit ametzit. Ramase timpit sub potopul de injuraturi. GALACTION O. I 283. ♦ (Familiar) Care nu corespunde scopului gustului; neplacut rau. (Adverbial) Timpit mai pute benzina asta! mirii aruncind valuri de fum pe nas shi pe gura. GALAN B. I 27. 2. (Invechit) Lipsit de virf turtit. V. timp. Era un tinar... ochii negri k ai arapilor nasul scurt shi timpit. DRAGHICI R. 174.

timpít a adj. (d. timpesc). Timp idiot imbecil.

TAMPÍT adj. s. 1. adj. s. v. idiot. 2. adj. v. stupid. 3. adj. indobitocit prostit. (Om ~ de viatza care o duce.) 4. adj. ametzit buimac buimacit nauc naucit zapacit (pop.) baiguit capiu uluit (reg.) buimatic habauc (Mold. Bucov. shi Transilv.) tehui. (Sa sculat ~.)

UNGHI TAMPÍT s. v. unghi obtuz.

TIMPIT adj. s. 1. adj. s. (MED.) cretin idiot imbecil (rar) timp (prin Transilv. Mold. shi Bucov.) mut. (Om ~.) 2. adj. idiot stupid. (O gluma ~.) 3. adj. indobitocit prostit. (Om ~ de viatza care o duce.) 4. adj. ametzit buimac buimacit nauc naucit zapacit (pop.) biiguit capiu uluit (reg.) buimatic habauc (Mold. Bucov. shi Transilv.) tehui. (Sa sculat ~.)

unghi timpit s. v. UNGHI OBTUZ.