15 definitzii pentru suspin
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relatzionale (4)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
SUSPÍN suspine s. n. 1. Respiratzie sonora adanca shi prelungita provocata mai ales de o durere psihica; oftat suspinare. ◊ Expr. (Rar) Ashi da ultimul suspin = a muri. 2. Respiratzie scurta shi intretaiata care insotzeshte un plans puternic; sughitz (de plans) suspinare. 3. (Reg.) Astm (la cai). [Pl. shi: suspinuri] Din suspina (derivat regresiv).
suspin sn [At: PSALT. HUR. 4r/21 / Pl: ~e (inv) ~uri ~i sm / E: pvb suspina] 1 Respiratzie puternica profunda shi prelungita care este provocata de sau care tradeaza o durere mai ales morala shi care da nashtere in expiratzie unui sunet caracteristic Si: oftare oftat1 (ivp) suspinare (pop) aht (4) (irg) oft (inv) suspinat. 2 (Ie) Ashi da ultimul ~ A muri1 (1). 3 (Pan) Sunet tanguitor scos de un instrument muzical. 4 (Mpl) Respiratzie scurta shi intretaiata provocata de un plans amar Si: suspinare (2). 5 (Pex) Sughitz (1). 6 (Fig; ifp) Necaz. 7 (Trs; Ban) Astma (la cai).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
SUSPÍN suspine s. n. 1. Respiratzie sonora adanca shi prelungita provocata mai ales de o durere psihica; oftat suspinare. ◊ Expr. (Rar) Ashi da ultimul suspin = a muri. 2. Respiratzie scurta shi intretaiata care insotzeshte un plans puternic; sughitz (de plans) suspinare. 3. (Reg.) Astma (la cai). [Pl. shi: suspinuri] Din suspina (derivat regresiv).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ionel
- actziuni
SUSPÍN suspine s. n. 1. Respiratzie adinca shi prelungita provocata mai ales de o durere morala; oftat. V. geamat. Pavel sfirshi cu un suspin shi cu un gest de desperare. REBREANU R. II 43. Copila mea Nauzi in jur de tine Chemari intretaiate de suspine? CERNA P. 75. Cobori incet... aproape mai aproape Te pleaca iar zimbind pestea mea fatza. A ta iubire cun suspin arato. EMINESCU O. I 120. Fama pasare maiastra La badica pe fereastra: Sa auz al lui suspin Lacramile sai alin! JARNÍKBIRSEANU D. 134. ◊ (Cu determinari indicind intensitatea simtzirii) Giustino scoase un suspin adinc shinabushit k sa nul auda mica Rosalba. VLAHUTZA O. A. 135. Pentru fiecare fintina pariu vilcica dumbrava shi alte locuri dragalashe ce lasam in urmane scoteam cite un suspin adinc din piepturile noastre. CREANGA A. 124. Te duci iubita scumpa in tzarmuri departate Lasind frumoasa tzara surori prieteni frate Lasind in al meu suflet un mult amar suspin! ALECSANDRI O. 84. ◊ (Metaforic) In dulcele suspin al adierii Se leganau salcimii primaverii. CERNA P. 149. De ce codrii nu sar tingui cu glasuri de vint? SHi de ce inca nar geme riurile cu eterne suspinuri de ape? HOGASH M. N. 166. ◊ Expr. Ashi da ultimul suspin = a muri ashi da sufletul a expira. Fiintza delicata ishi da ultimul suspin Cu frumoasele ei zile neajunse incan floare. MACEDONSKI O. I 240. 2. (Mai ales la pl.) Respiratzie scurta shi intretaiata provocata de un plins puternic; sughitz (de plins). Plingea trintita pe divan inecindushi suspinele in perna. GALACTION O. I 192. Biata femeie ingenunchease dinaintea mea shi imi saruta minile fara sa poata articula un singur cuvint de greutatea suspinelor. NEGRUZZI S. I 52. 3. (Regional) Astma (la cai). Gaitza e buna shi de leac shi anume... inima ei vindeca... pre oameni de buba iara pre cai de suspin. MARIAN O. II 76. Pl. shi: suspinuri (NEGRUZZI S. I 19) shi (invechit m.) suspini (BOLINTINEANU O. 196).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SUSPÍN ~e n. 1) Respiratzie adanca shi prelungita k manifestare a unei dureri (mai ales morale). ◊ Ashi da ultimul ~ a muri. 2) mai ales la pl. Respiratzie scurta shi intretaiata cauzata de un plans puternic; sughitz. /v. a suspina
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
suspin n. 1. respiratziune mai puternica shi mai lunga decat cea obishnuita; 2. un fel de geamat. [Lat. SUSPIRIUM].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
1) suspín n. pl. e (mlat. sŭspirum [R. C. 1933 28] cl. sŭspirium pv. sospir fr. soupir). Oftat rasuflare maĭ adinca (de intristare de dor): a scoate un suspin. Fig. intristare: pe lumea cealalta nu e suspin.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
suspín s. n. pl. suspíne
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
suspín s. n. pl. suspíne
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
suspin ne.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
SUSPÍN s. v. oftat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SUSPÍN s. v. astma.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
suspin s. v. ASTMA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SUSPIN s. oftare oftat suspinare suspinat (pop.) aht (inv. shi reg.) oft (inv.) oftatura. (Un ~ de ushurare.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
puntea suspinelor expr. (la gimnastica) barna; proba de barna.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
suspin, suspinesubstantiv neutru
- 1. Respiratzie sonora adanca shi prelungita provocata mai ales de o durere psihica. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pavel sfirshi cu un suspin shi cu un gest de desperare. REBREANU R. II 43. DLRLC
- Copila mea Nauzi in jur de tine Chemari intretaiate de suspine? CERNA P. 75. DLRLC
- Cobori incet... aproape mai aproape Te pleaca iar zimbind pestea mea fatza. A ta iubire cun suspin arato. EMINESCU O. I 120. DLRLC
- Fama pasare maiastra La badica pe fereastra: Sa auz al lui suspin Lacramile sai alin! JARNÍKBIRSEANU D. 134. DLRLC
- Giustino scoase un suspin adinc shinabushit k sa nul auda mica Rosalba. VLAHUTZA O. A. 135. DLRLC
- Pentru fiecare fintina pariu vilcica dumbrava shi alte locuri dragalashe ce lasam in urmane scoteam cite un suspin adinc din piepturile noastre. CREANGA A. 124. DLRLC
- Te duci iubita scumpa in tzarmuri departate Lasind frumoasa tzara surori prieteni frate Lasind in al meu suflet un mult amar suspin! ALECSANDRI O. 84. DLRLC
- In dulcele suspin al adierii Se leganau salcimii primaverii. CERNA P. 149. DLRLC
- De ce codrii nu sar tingui cu glasuri de vint? SHi de ce inca nar geme riurile cu eterne suspinuri de ape? HOGASH M. N. 166. DLRLC
- Ashi da ultimul suspin = ashi da sufletul a expira. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: muri
- Fiintza delicata ishi da ultimul suspin Cu frumoasele ei zile neajunse incan floare. MACEDONSKI O. I 240. DLRLC
-
-
- 2. Respiratzie scurta shi intretaiata care insotzeshte un plans puternic; sughitz (de plans). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Plingea trintita pe divan inecindushi suspinele in perna. GALACTION O. I 192. DLRLC
- Biata femeie ingenunchease dinaintea mea shi imi saruta minile fara sa poata articula un singur cuvint de greutatea suspinelor. NEGRUZZI S. I 52. DLRLC
-
- 3. Astm (la cai). DEX '09 DLRLCsinonime: astm
- Gaitza e buna shi de leac shi anume... inima ei vindeca... pre oameni de buba iara pre cai de suspin. MARIAN O. II 76. DLRLC
-
- comentariu Plural shi: suspini. DLRLC
etimologie:
- suspina DEX '09 DEX '98