SUSPÍN suspine s. n. 1. Respiratzie adinca shi prelungita provocata mai ales de o durere morala; oftat. V. geamat. Pavel sfirshi cu un suspin shi cu un gest de desperare. REBREANU R. II 43. Copila mea Nauzi in jur de tine Chemari intretaiate de suspine? CERNA P. 75. Cobori incet... aproape mai aproape Te pleaca iar zimbind pestea mea fatza. A ta iubire cun suspin arato. EMINESCU O. I 120. Fama pasare maiastra La badica pe fereastra: Sa auz al lui suspin Lacramile sai alin! JARNÍKBIRSEANU D. 134. ◊ (Cu determinari indicind intensitatea simtzirii) Giustino scoase un suspin adinc shinabushit k sa nul auda mica Rosalba. VLAHUTZA O. A. 135. Pentru fiecare fintina pariu vilcica dumbrava shi alte locuri dragalashe ce lasam in urmane scoteam cite un suspin adinc din piepturile noastre. CREANGA A. 124. Te duci iubita scumpa in tzarmuri departate Lasind frumoasa tzara surori prieteni frate Lasind in al meu suflet un mult amar suspin! ALECSANDRI O. 84. ◊ (Metaforic) In dulcele suspin al adierii Se leganau salcimii primaverii. CERNA P. 149. De ce codrii nu sar tingui cu glasuri de vint? SHi de ce inca nar geme riurile cu eterne suspinuri de ape? HOGASH M. N. 166. ◊ Expr. Ashi da ultimul suspin = a muri ashi da sufletul a expira. Fiintza delicata ishi da ultimul suspin Cu frumoasele ei zile neajunse incan floare. MACEDONSKI O. I 240. 2. (Mai ales la pl.) Respiratzie scurta shi intretaiata provocata de un plins puternic; sughitz (de plins). Plingea trintita pe divan inecindushi suspinele in perna. GALACTION O. I 192. Biata femeie ingenunchease dinaintea mea shi imi saruta minile fara sa poata articula un singur cuvint de greutatea suspinelor. NEGRUZZI S. I 52. 3. (Regional) Astma (la cai). Gaitza e buna shi de leac shi anume... inima ei vindeca... pre oameni de buba iara pre cai de suspin. MARIAN O. II 76. Pl. shi: suspinuri (NEGRUZZI S. I 19) shi (invechit m.) suspini (BOLINTINEANU O. 196).