optziuni
  • info

10 definitzii pentru stricator

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

STRICATÓR OÁRE stricatori oare adj. 1. Care provoaca sau poate sa provoace stricaciuni; daunator vatamator pagubitor. 2. Care corupe perverteshte. Strica + suf. ator.

STRICATÓR OÁRE stricatori oare adj. 1. Care provoaca sau poate sa provoace stricaciuni; daunator vatamator pagubitor. 2. Care corupe perverteshte. Strica + suf. ator.

stricator ~oare [At: CORESI EV. 485 / Pl: ~i ~oare / E: strica + tor] 1 a Care provoaca sau poate sa provoace stricaciuni. 2 a (Inv; d. oameni) Risipitor. 3 a (Asr) Daunator (1). 4 a (Inv) Corupator (4). 56 smf a (Urmat de determinari) (Persoana) care schimba in rau aspectul sau natura unui lucru unei stari etc. 7 a (Inv) Care deformeaza. 8 smf (Pop; in superstitzii) Fiintza care pricinuieshte rau cuiva prin descantece sau vraji. 9 sf (Mun) SHortz uzat. 10 sf (Olt) TZesatura de lana in patru itze.

STRICATÓR OÁRE stricatori oare adj. 1. Care provoaca sau este capabil sa provoace stricaciuni; vatamator daunator pagubitor. Numai zidul de afara... shi biserica din mijlocul curtzii au infruntat puterea stricatoare a vremii. VLAHUTZA R. P. 88. Imbla shalte jivini stricatoare Ce intuneric iubind fug de soare. BUDAIDELEANU TZ. 215. ◊ (Substantivat invechit in expr.) Stricator de tzara = cel care unelteshte impotriva propriei sale tzari. [Mihai] puse de taie pe tradatorii Dumitru Chissar shi cu fiul sau k nishte vicleni de domnie shi stricatori de tzara. BALCESCU O. II 162. 2. Care deformeaza corupe perverteshte. Pentru un negustor... un artist e un trindav un parazit iar literatura o distractzie stricatoare de moravuri. GHEREA ST. CR. III 23. ◊ (Substantivat) [Alecsandri] a ridiculizat... pe stricatorii de limba. IBRAILEANU SP. CR. 138.

STRICATÓR ~oáre (~óri ~oáre) shi substantival 1) Care pricinuieshte sau face stricaciuni; daunator; pagubitor; vatamator. 2) Care strica pe cineva din punct de vedere moral; corupator. /a (se) strica + suf. ~tor

stricator a. care strica.

stricatór oáre adj. Stricacĭos: stricator sanatatziĭ. Care strica lucrurile care face pagube; copil cine stricator.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

stricatór adj. m. pl. stricatóri; f. sg. shi pl. stricatoáre

stricatór adj. m. pl. stricatóri; f. sg. shi pl. stricatoáre

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

STRICATÓR adj. daunator negativ nociv pagubitor periculos prejudiciabil primejdios rau vatamator (livr.) pernicios (inv. shi pop.) pierzator (reg.) daunacios daunos (inv.) pagubnic prejudicios stricacios. (Efecte ~oare pentru...)

STRICATOR adj. daunator negativ nociv pagubitor periculos prejudiciabil primejdios rau vatamator (livr.) pernicios (inv. shi pop.) pierzator (reg.) daunacios daunos (inv.) pagubnic prejudicios stricacios. (Efecte ~ pentru...)

Intrare: stricator
stricator adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stricator
  • stricatorul
  • stricatoru‑
  • stricatoare
  • stricatoarea
plural
  • stricatori
  • stricatorii
  • stricatoare
  • stricatoarele
genitiv-dativ singular
  • stricator
  • stricatorului
  • stricatoare
  • stricatoarei
plural
  • stricatori
  • stricatorilor
  • stricatoare
  • stricatoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

stricator, stricatoareadjectiv

  • 1. Care provoaca sau poate sa provoace stricaciuni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: daunator pagubitor vatamator
    • format_quote Numai zidul de afara... shi biserica din mijlocul curtzii au infruntat puterea stricatoare a vremii. VLAHUTZA R. P. 88. DLRLC
    • format_quote Imbla shalte jivini stricatoare Ce intuneric iubind fug de soare. BUDAIDELEANU TZ. 215. DLRLC
    • chat_bubble (shi) substantivat invechit Stricator de tzara = cel care unelteshte impotriva propriei sale tzari. DLRLC
      • format_quote [Mihai] puse de taie pe tradatorii Dumitru Chissar shi cu fiul sau k nishte vicleni de domnie shi stricatori de tzara. BALCESCU O. II 162. DLRLC
  • 2. Care corupe perverteshte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: corupator
    • format_quote Pentru un negustor... un artist e un trindav un parazit iar literatura o distractzie stricatoare de moravuri. GHEREA ST. CR. III 23. DLRLC
    • format_quote (shi) substantivat [Alecsandri] a ridiculizat... pe stricatorii de limba. IBRAILEANU SP. CR. 138. DLRLC
etimologie:
  • Strica + sufix ator. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.