10 definitzii pentru pagubitor
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
PAGUBITÓR OÁRE pagubitori oare adj. Care aduce sau provoaca o paguba sau un prejudiciu; stricator daunator. Pagubi + suf. tor.
PAGUBITÓR OÁRE pagubitori oare adj. Care aduce sau provoaca o paguba sau un prejudiciu; stricator daunator. Pagubi + suf. tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
pagubitor ~oare [At: (a. 1600) CUV. D. BATR. II 49/17 / V: (inv) ~iu / Pl: ~i ~oare / E: pagubi + tor] 14 smf a (Persoana) care provoaca o paguba (materiala sau) morala Si: (inv) pagubos (12) pacostnic (45) (ivr) pagubicios (12). 5 a (Pex) Daunator. 6 a (Pex) Primejdios. 7 a (Pex) Neprielnic. 8 a (Pex) Dezavantajos. 910 smf a (Reg) Pagubash (12).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PAGUBITÓR OÁRE pagubitori oare adj. Care aduce sau provoaca paguba; stricator daunator. SHincai arata cit de pagubitoare este situatzia creata de nobilimea maghiara prin desconsiderarea altor neamuri. CONTEMPORANUL S. II 1954 nr. 388 5/3. Fiintza netrebnica shi pagubitoare omenirii... dami paloshul ce miai furat. ISPIRESCU L. 227. Gindeshti cas asha de prost sa fac o asemene negutzitorie pagubitoare? NEGRUZZI S. I 302.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
PAGUBITÓR ~oáre (~óri ~oáre) Care pricinuieshte pagube; care aduce daune; daunator. /a pagubi + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
pagubitor a. care aduce paguba.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
pagubitoriu ~oare a vz pagubitor
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
pagubitór adj. m. pl. pagubitóri; f. sg. shi pl. pagubitoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
pagubitór adj. m. pl. pagubitóri; f. sg. shi pl. pagubitoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
PAGUBITÓR adj. 1. (inv.) pacostnic pagubos. (O afacere ~oare.) 2. v. daunator.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
PAGUBITOR adj. 1. (inv.) pacostnic pagubos. (O afacere ~.) 2. daunator negativ nociv periculos prejudiciabil primejdios rau stricator vatamator (livr.) pernicios (inv. shi pop.) pierzator (reg.) daunacios daunos (inv.) pagubnic prejudicios stricacios. (Efecte ~ pentru...)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
pagubitor, pagubitoareadjectiv
- 1. Care aduce sau provoaca o paguba sau un prejudiciu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- SHincai arata cit de pagubitoare este situatzia creata de nobilimea maghiara prin desconsiderarea altor neamuri. CONTEMPORANUL S. II 1954 nr. 388 5/3. DLRLC
- Fiintza netrebnica shi pagubitoare omenirii... dami paloshul ce miai furat. ISPIRESCU L. 227. DLRLC
- Gindeshti cas asha de prost sa fac o asemene negutzitorie pagubitoare? NEGRUZZI S. I 302. DLRLC
-
etimologie:
- Pagubi + sufix tor. DEX '98 DEX '09