7 definitzii pentru spulberat

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SPULBERÁT A spulberatzi te adj. (Despre zapada praf frunze etc.) Risipit imprashtiat de vant; (despre locuri) de care zapada a fost luata de vant. ♦ Fig. (Despre oameni; adesea substantivat) Zapacit neserios distrat. ♦ Fig. (Despre oameni) Furios manios. V. spulbera.

SPULBERÁT A spulberatzi te adj. (Despre zapada praf frunze etc.) Risipit imprashtiat de vant; (despre locuri) de care zapada a fost luata de vant. ♦ Fig. (Despre oameni; adesea substantivat) Zapacit neserios distrat. ♦ Fig. (Despre oameni) Furios manios. V. spulbera.

spulberat ~a [At: BUDAIDELEANU LEX. / V: (reg) ~bur~ / Pl: ~atzi ~e / E: spulbera] 1 a (D. praf zapada frunze etc.) Care este ridicat in vartej de vant de furtuna etc. shi dus departe Si: imprashtiat risipit (rar) spulberator. 2 a (D. locuri) De care zapada a fost imprashtiata de vant. 34 smf a (Inv; fig; d. oameni) Zapacit. 56 smf a (Inv; fig; d. oameni) Manios. 7 a (Fig; d. stari sentimente relatzii abstracte etc.) A carei existentza a fost oprita prin violentza Si: desfiintzat2 (1) destramat2 (3) distrus (1) pierdut risipit2 sfaramat2 (pop) faramat2 (2) ispravit (gri) afanisit (1). 8 a (Rar; d. vant) Puternic. 9 a (Rar) Nimicit. 10 a (Ivr; d. ape) Ramificat. 11 a (Reg; d. oameni; csnp) Plin de bube.

SPULBERÁT A spulberatzi te adj. 1. (Mai ales despre zapada) Risipit imprashtiat de vint; (despre locuri) de care zapada a fost luata de vint. Drumul e drept dar cind spulberat cind greu troienit. CAMIL PETRESCU O. I 9. ♦ Fig. (Despre persoane) Zapacit neserios distrat. (Substantivat) In spulberatul de Alexandru nu avea nici o incredere. GANE N. II 33. 2. (Rar despre vint) Care spulbera; violent puternic. Un vint mare spulberat Corabia a rasturnat. MARIAN NU. 334. ♦ Fig. (Despre oameni) Furios minios. Se vede cum k na baut azi nimic k e cam spulberat. SLAVICI la TDRG.

SPULBERÁT ~ta (~tzi ~te) 1) v. A SPULBERA shi A SE SPULBERA. 2) fig. (despre persoane) Care le face pe toate in graba. /v. a (se) spulbera

spulberát shi átic a adj. (d. a spulbera). Fig. Apucat zevzec neserios; staĭ maĭ spulberatule! V. fluturatic sturlubatic nebunatic palavatic ushuratic.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SPULBERÁT adj. 1. imprashtiat risipit. (Frunze ~.) 2. viscolit. (Zapada ~.)

SPULBERAT adj. 1. imprashtiat risipit. (Frunze ~.) 2. viscolit. (Zapada ~.)

Intrare: spulberat
spulberat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spulberat
  • spulberatul
  • spulberatu‑
  • spulberata
  • spulberata
plural
  • spulberatzi
  • spulberatzii
  • spulberate
  • spulberatele
genitiv-dativ singular
  • spulberat
  • spulberatului
  • spulberate
  • spulberatei
plural
  • spulberatzi
  • spulberatzilor
  • spulberate
  • spulberatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

spulberat, spulberataadjectiv

  • 1. (Despre zapada praf frunze etc.) Risipit imprashtiat de vant; (despre locuri) de care zapada a fost luata de vant. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Drumul e drept dar cind spulberat cind greu troienit. CAMIL PETRESCU O. I 9. DLRLC
    • 1.1. figurat adesea substantivat Despre oameni: distrat, neserios, zapacit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote In spulberatul de Alexandru nu avea nici o incredere. GANE N. II 33. DLRLC
    • 1.2. rar (Despre vant) Care spulbera. DLRLC
      • format_quote Un vint mare spulberat Corabia a rasturnat. MARIAN NU. 334. DLRLC
      • 1.2.1. figurat Despre oameni: furios, manios. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Se vede cum k na baut azi nimic k e cam spulberat. SLAVICI la TDRG. DLRLC
etimologie:
  • vezi spulbera DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.