13 definitzii pentru rupt (adj.)
din care- explicative (7)
- relatzionale (4)
- argou (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
RUPT2 A ruptzi te adj. s. f. I. Adj. 1. Facut bucatzi ciopartzit; (despre obiecte de imbracaminte) ros uzat gaurit. ♦ Fig. Zdrobit copleshit sleit. 2. Lipsit de continuitate despartzit in doua (sau in mai multe) partzi. ♦ Fig. (Despre relatzii prieteneshti diplomatice etc.) Desfacut curmat intrerupt; anulat stricat. ♦ (Despre partzi ale corpului) Sfaramat; fracturat. 3. Desprins (cu fortza) din loc; smuls. 4. Instrainat de... izolat indepartat. II. S. f. Intzelegere intre contribuabili shi visterie in Evul Mediu in TZarile Romane prin care in locul darilor existente se stabilea o suma fixa globala platibila anual; p. ext. dare platita pe baza acestei intzelegeri; ruptoare (1). V. rupe.
rupt2 ~a a [At: BIBLIA (1688) 1591/40 / Pl: ~ptzi ~e / E: rupe] 1 Lipsit de continuitate. 2 Despartzit in mai multe partzi. 3 (D. partzi ale corpului) Fracturat (1). 4 (Fig; d. inima suflet) Copleshit de mila. 5 (Fig; d. inima suflet) Copleshit de durere de deznadejde. 6 Sfaramat. 7 (D. constructzii) Darapanat (1). 8 (Inv; d. pamant) Destzelenit. 9 (D. mishcari sunete vorbe etc.) Intretaiat. 10 (Fig; d. relatzii sociale) Desfacut (11). 11 (D. obiecte de imbracaminte) Uzat. 12 (Pex; d. oameni) Zdrentzaros. 13 (D. corp sau partzi ale corpului) Ranit. 14 (Udp „de” care arata cauza) Extenuat (1). 15 Smuls. 16 (Ie) A cere smochine ~e din pomii Rusalimului A cere lucruri imposibile. 17 (Ie) A spune (sau a zice) ales A spune clar precis. 18 (Ie) A fl ~ din soare (sau din rai) A (fi) foarte frumos.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
RUPT2 A ruptzi te adj. s. f. I. Adj. 1. Facut bucatzi ciopartzit; (despre obiecte de imbracaminte) ros uzat gaurit. ♦ Fig. Zdrobit copleshit sleit. 2. Lipsit de continuitate despartzit in doua (sau in mai multe) partzi. ♦ Fig. (Despre relatzii prieteneshti diplomatice etc.) Desfacut curmat intrerupt; anulat stricat. ♦ (Despre partzi ale corpului) Sfaramat; fracturat. 3. Desprins (cu fortza) din loc; smuls. 4. Instrainat de... izolat indepartat. II. S. f. Intzelegere intre contribuabili shi visterie in evul mediu in tzarile romane prin care in locul darilor existente se stabilea o suma fixa globala platibila anual; p. ext. dare platita pe baza acestei intzelegeri; ruptoare (1). V. rupe.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
RUPT2 A ruptzi te adj. 1. Facut bucatzi ciopirtzit; (despre obiecte de imbracaminte) ros uzat gaurit (prin intrebuintzare). Trimise pe Marioara sa ceara un rind de haine oricit de rupte de la unchiul ei. REBREANU R. II 208. Un bordei k vai de el nishte tzoale rupte ashternute pe laitzi shi atita era tot. CREANGA P. 73. Bietul om slab palid avind sumanul rupt SHio camesha rupta bucatzi pe dedesupt Pashea tragind piciorul incet. ALECSANDRI P. A. 210. ♦ Cu carnea trupului sfishiata; ranit. Ruptzi i sint genunchii shi rupte a sale coate. ALECSANDRI P. III 307. ◊ Fig. Spune mindra shimi ghiceshte: Codru de cengalbineshte Voinic de cembatrineshte. Codrul de zapada multa Voinic de inima rupta. JARNÍKBIRSEANU D. 212. ♦ (Despre animale mai rar despre oameni) Sfishiat sfirtecat. Ei ei! cei de facut? Gardul shi casa femeii darimate la pamint o capra rupta in bucatzi nui lucru de shaga. CREANGA A. 29. Multzi le ramin in urma ruptzi mortzi cazutzi pe brinci! ALECSANDRI P. A. 145. ♦ Fig. (Despre oameni urmat de determinari introduse prin prep. «de» aratind cauza) Zdrobit copleshit sleit. Oamenii in repaus ruptzi de osteneala din timpul noptzii adorm dushi. BART S. M. 20. Pleca dimineatza shi nu se mai intorcea acasa decit noaptea de obicei foarte tirziu shi rupt de osteneala. VLAHUTZA O. A. III 21. Flaminzila shi Setila... ashteptau cu neastimpar fiind ruptzi in cosh de foame shi de sete. CREANGA P. 261. 2. Lipsit de continuitate despartzit in doua (sau in mai multe) partzi. Lantz rupt. ♦ Fig. (Despre relatzii sociale) Desfacut anulat stricat. Considera prietenia rupta definitiv. SAHIA N. 97. ◊ Expr. (Regional) Ruptales = precizat accentuat. Iar eu va zic ruptales K asha fara nici o rinduiala Nu putem nici pina dimineatza Raminea. BUDAIDELEANU TZ. 111. ♦ Sfarimat; (despre partzi ale corpului) fracturat. Cind iaca se intilneshte cu un corb ce avea o aripa rupta. ISPIRESCU L. 43. 3. Desprins (cu fortza) din loc; smuls. V. cules. Floare rupta. ◊ Expr. Bucatzica rupta v. bucatzica. 4. Care a pierdut legatura cu...; izolat indepartat instrainat de... Cintecele rupte cu totul de intonatziile muzicii populare cu formele ritmice stereotipe cu rezonantza de opereta ieftina... se indeparteaza definitiv de inima poporului. CONTEMPORANUL S. II 1954 nr. 380 2/3.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
RUPT ~ta (~tzi ~te) 1) shi substantival v. A RUPE shi A SE RUPE. ◊ ~ de oboseala foarte ostenit. ~ de foame foarte flamand. Rade ~tul de carpit se spune despre cel care ishi bate joc de defectele altuia iar pe ale sale nu le vede. 2) Care este indepartat instrainat. ~ de viatza. /v. a rupe
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
rupt a. 1. facut bucatzi: haine rupte; 2. sfaramat: lantzuri rupte; 3. fig. sdrobit: ruptzi de foame shi obositzi de trude; 4. fixat in total: pretz rupt. ║ n. ruptoare: cu ruptul; in ruptul capului cu niciun pretz.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
rupt a adj. (d. rup 2). Sfishiat facut bucatzĭ: o camasha rupta. Frint: un picĭor rupt. Desprins cu violentza: un picĭor rupt. Cazut: un pod rupt. Ros uzat: ghete rupte. Fig. Anulat: contract rupt. Rupt (in cosh [coshu peptuluĭ]) de foame foarte flamind. Rupt de osteneala foarte ostenit. Rupt din soare foarte frumos: o fata rupta din soare. Bucatzica rupta foarte asemenea: acest copil e bucatzica rupta tatasu. S. n. pl. urĭ. Actziunea de a rupe des. Inchidere disolvare spargere: dupa ruptul seimuluĭ Leshilor (Cost.). Pretz p. o bucata de moshie luata (rupta) in arenda pretz in general. Nicĭ in ruptu capuluĭ cu nicĭ un pretz categoric nu. (Totushĭ exista shi loc. atzĭ rupe capu a te duce draculuĭ a muri shi decĭ nicĭ in ruptu capuluĭ s’ar putea explica shi pin „nicĭ chear dac’ash muri”). Cu ruptu (sud shi vest) cu hurta cu toptanu. S. f. pl. e. Bir fix care negustoriĭ strainĭ de acelashĭ fel il plateaŭ vistieriiĭ (Ĭorga Negotz 128): ruptele vistieriiĭ. Ruptoare invoĭala in care cishtigu saŭ perderea il priveshte pe cel ce primeshte baniĭ: cu rupta (in Trans. cu ruptu).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
RUPT adj. 1. v. frant. 2. v. plesnit. 3. v. zdrentzuit. 4. v. sfashiat. 5. v. zdrentzaros. 6. sfashiat spintecat (inv.) spart. (Dupa bataie avea hainele ~.) 7. v. zdrentzaros. 8. v. uzat. 9. (MED.) fracturat frant. (Os ~; mana ~.) 10. v. extenuat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
RUPT adj. v. intermitent intrerupt intretaiat ritmic sacadat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
rupt adj. v. INTERMITENT. INTRERUPT. INTRETAIAT. RITMIC. SACADAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
RUPT adj. 1. frint. (Creanga ~.) 2. plesnit. (Coarda ~.) 3. ferfenitzit hartanit sfishiat zdrentzaros zdrentzuit (pop. shi fam.) ferfenitzos. (O carte ~.) 4. gaurit sfishiat uzat zdrentzaros zdrentzuit (pop.) zdrentzos. (Un cershetor cu haine ~.) 5. jerpelit peticit zdrentzaros zdrentzuit (pop.) pirpiriu. (Purta haine cam ~.) 6. sfishiat spintecat (inv.) spart. (Dupa bataie avea hainele ~.) 7. flenduros zdrentzaros zdrentzuit (pop.) zdrentzos (reg.) cotrentzos (Mold. Bucov. shi Transilv.) felegos (prin Transilv.) rinticos. (Om ~.) 8. uzat (inv.) spart. (Incaltzaminte ~.) 9. (MED.) fracturat frint. (Os ~; mina ~.) 10. epuizat extenuat frint istovit prapadit secat secatuit sfirshit sleit stors trudit vlaguit zdrobit (Mold.) batojit (prin Munt.) tihobit (inv.) statut. (Sa intors ~ de la lucru.) erata
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
rupt a ruptzi te adj. 1. batut. 2. obosit epuizat istovit. 3. (tox.) drogat naucit de o supradoza de narcotice.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a fi rupt in cosh de foame expr. (reg.) a fi foarte flamand.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
rupt, ruptaadjectiv
- 1. Facut bucatzi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: ciopartzit
-
- Trimise pe Marioara sa ceara un rind de haine oricit de rupte de la unchiul ei. REBREANU R. II 208. DLRLC
- Un bordei k vai de el nishte tzoale rupte ashternute pe laitzi shi atita era tot. CREANGA P. 73. DLRLC
- Bietul om slab palid avind sumanul rupt SHio camesha rupta bucatzi pe dedesupt Pashea tragind piciorul incet. ALECSANDRI P. A. 210. DLRLC
-
- 1.2. Cu carnea trupului sfashiata. DLRLCsinonime: ranit
- Ruptzi i sint genunchii shi rupte a sale coate. ALECSANDRI P. III 307. DLRLC
- Spune mindra shimi ghiceshte: Codru de cengalbineshte Voinic de cembatrineshte. – Codrul de zapada multa Voinic de inima rupta. JARNÍKBIRSEANU D. 212. DLRLC
-
-
- Ei ei! cei de facut? Gardul shi casa femeii darimate la pamint o capra rupta in bucatzi nui lucru de shaga. CREANGA A. 29. DLRLC
- Multzi le ramin in urma ruptzi mortzi cazutzi pe brinci! ALECSANDRI P. A. 145. DLRLC
-
-
- 1.4.1. Rupt de oboseala = foarte ostenit. NODEXsinonime: ostenit
- Oamenii in repaus ruptzi de osteneala din timpul noptzii adorm dushi. BART S. M. 20. DLRLC
- Pleca dimineatza shi nu se mai intorcea acasa decit noaptea de obicei foarte tirziu shi rupt de osteneala. VLAHUTZA O. A. III 21. DLRLC
-
- 1.4.2. Rupt de foame = foarte flamand. NODEXsinonime: flamand
- Flaminzila shi Setila... ashteptau cu neastimpar fiind ruptzi in cosh de foame shi de sete. CREANGA P. 261. DLRLC
-
- 1.4.3. Rade ruptul de carpit se spune despre cel care ishi bate joc de defectele altuia iar pe ale sale nu le vede. NODEX
-
-
- 2. Lipsit de continuitate despartzit in doua (sau in mai multe) partzi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: despartzit
- Lantz rupt. DLRLC
- 2.1. Despre relatzii prieteneshti diplomatice etc.: anulat, curmat, desfacut, stricat, intrerupt. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Considera prietenia rupta definitiv. SAHIA N. 97. DLRLC
-
- 2.2. Despre partzi ale corpului: fracturat, sfaramat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cind iaca se intilneshte cu un corb ce avea o aripa rupta. ISPIRESCU L. 43. DLRLC
-
-
- Iar eu va zic ruptales K asha fara nici o rinduiala Nu putem nici pina dimineatza Raminea. BUDAIDELEANU TZ. 111. DLRLC
-
-
-
- Floare rupta. DLRLC
-
- 4. Instrainat de... DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: izolat indepartat instrainat
- Cintecele rupte cu totul de intonatziile muzicii populare cu formele ritmice stereotipe cu rezonantza de opereta ieftina... se indeparteaza definitiv de inima poporului. CONTEMPORANUL S. II 1954 nr. 380 2/3. DLRLC
-
etimologie:
- rupe DEX '09 DEX '98 NODEX