ROS ROÁSA roshi roase adj. 1. Distrus (la suprafatza) prin actziunea lenta a unui agent exterior; uzat deteriorat; subtziat macinat. 2. Fig. Mancat macinat consumat chinuit de... V. roade.

ros roasa a [At: DRLU / Pl: roshi roase / E: roade] (De obicei urmat de determinari) 1 Macinat (la suprafatza) prin actziunea (lenta) a unui agent exterior. 2 Uzat prin intrebuintzare indelungata. 3 (Fig) Care a avut mult dea face cu ceva. 4 (Fig) Care e plictisit de ceva. 5 (Fig) Care este macinat consumat de... 6 (Mun; d. bauturi) Vechi.

ROS ROÁSA roshi roase adj. 1. Distrus (la suprafatza) prin actziunea lenta a unui agent exterior; uzat deteriorat; subtziat macinat. ♦ Fig. Care a avut mult dea face cu... care e plictisit de... care e consumat de... 2. Fig. Mancat macinat consumat chinuit de... V. roade.

ROS ROÁSA roshi roase adj. 1. Distrus (la suprafatza) prin actziunea lenta a unui agent exterior; subtziat macinat. Ishi potriveshte surtucul cam botzit shi ros la coate. SADOVEANU O. V. 335. Sai mai spui Sami cumpere o coasa Cea veche nu shtiu este ori nui SHio fi acum shi roasa De cind rugina scurman ea. COSHBUC P. II 59. SHi tu citeshti scrisori din roase plicuri. EMINESCU O. I 119. Un pat de scinduri acoperit cu o cerga roasa un scaun... shi o masa... ALECSANDRI C. 27. ◊ (Cu aratarea agentului) Apoi intra nu prin spartura gardului ci pe portitza cu balamalele roase de rugina. DUMITRIU P. F. 59. Pupitrul vechi shi ros de coatele atitor generatzii. BART S. M. 11. ♦ Fig. Care a avut mult dea face cu... care e plictisit de... Era ros de tribunale shi se pricepea in daraveri. VLAHUTZA O. A. 207. Doar de lume am fugit... Lui Ivan is roase urechile de dinsa. CREANGA P. 314. 2. Fig. Mincat consumat de... Oantza sa aratat a fi un om ros de nevoi. SAHIA N. 95. Penelopa roasa de suferintza simtzi k un nou val de minie i turbura vederea. BART E. 164. Pasaruica cu cununa La ce cintzi seara pe luna Cind inima mea nui buna? Cai legata cu curele SHi roasa de multe rele. JARNÍKBIRSEANU D. 121.

ros a. uzat: haina roasa in coate. [Lat. ROSUS].

ros roása adj. (d. rod). Atacat pin actziunea pileĭ a dintzilor saŭ a frecaturiĭ: cartzĭ roase de shoaricĭ haĭne roase de vechime. Fig. Om ros pin lume om cĭoplit purtat pin lume.

2) rod (est) shi roz (vest) ros a roáde v. tr. (lat. rodere it. ródere pv. roire rozer vfr. roure sp. pg. roer. V. rost). Maninc micshorez pin frecare: shoariciĭ rod cartzile pila roade feru cizma la ros la glezna. Atac pe cale chimica: rugina roade feru. Fig. Consum chinuĭesc pin intristare saŭ grijĭ: grija astal rodea. Cĭoplesc civilizez: traise pintre boĭerĭ shi se maĭ rosese. V. refl. Ma civilizez. Ma frec ma vintur: te rozĭ de atita timp pe la bucatarie shi tot nu shtiĭ sa facĭ o cĭorba. A te roade ceva (la inima) a te chinui a nu te lasa in pace.

ROS adj. 1. v. ponosit. 2. (GEOL. GEOGR.) v. erodat. 3. macinat mancat sapat. (Un mal ~.)

ROS adj. 1. degradat deteriorat ponosit stricat tocit uzat. (Haine ~.) 2. (GEOL. GEOGR.) erodat sapat (reg.) coptorit coptoroshit. (Teren ~.) 3. macinat mincat sapat. (Un mal ~.)