RÚMEN² A rumeni e adj. 1. (Despre obraz sau buze) De o culoare care bate in roshu. ♦ (Despre oameni) Cu fatza imbujorata cu obrajii roshii. ♦ (Despre fructe shi unele alimente) Care a capatat o culoare roshiatica (sub actziunea focului sau a soarelui); bine copt. 2. Care este roshuaprins; trandafiriu. Din sl. rumĕnŭ.

rumen² ~a [At: NECULCE L. 93 / V: (reg) ~man ~min / Pl: ~i ~e / E: vsl роумѣнъ] 1 a (D. obraji buze etc.) Care bate in roshu. 2 a Pex d. oameni) Cu fatza imbujorata Si: roshu (47) rubicond (ivr) rumenos. 3 sn (Inv) Imbujorare. 4 sn (Reg) Fard roshu. 5 a (D. fructe shi unele alimente) Copt² (6). 6 a De un roshuaprins. 7 a Trandafiriu.

RÚMEN² A rumeni e adj. 1. (Despre obraz sau buze) De o culoare care bate in roshu. ♦ (Despre oameni) Cu fatza imbujorata cu obrajii roshii. ♦ (Despre fructe shi unele alimente) Care a capatat o culoare roshiatica (sub actziunea focului sau a soarelui); bine copt. 2. De culoare roshuaprins; trandafiriu. Din sl. rumĕnŭ.

RÚMEN² A rumeni e adj. 1. (Despre obraji sau buze) De o culoare care bate in roshu. Iata ochii negri shi obrajii rumeni k o floare de mar. SADOVEANU O. I 230. Bratzul sting naltzindul eashi aduse mina Pina pesteobrajii rumeni shi involtzi. COSHBUC P. I 250. Copiii lor... cu obrajii rumeni aprinshi shi cu ochii scinteietori. VLAHUTZA O. A. 244. Spunemi dalba copilitza Cu rumena ta guritza. ALECSANDRI P. P. 33. ♦ (Despre persoane) Cu fatza imbujorata (din cauza unui aflux de singe). Mam abatut shi eu citeodata cu vorbe shi shagi la fetele rumene. SADOVEANU E. 120. Rumen de timiditate El se uitan jos posac. TOPIRCEANU P. 242. Rumena de bucurie se repede inaintea flacaului. VLAHUTZA O. A. 351. ◊ Fig. Iata vin pe rind pareche shi patrund colen poiana Bujorelul falnic rumen cu naltutza odoleana. ALECSANDRI P. III 55. ♦ (Despre fructe shi despre unele alimente) Care a capatat o culoare roshiatica (sub actziunea soarelui sau a focului); copt bine; rumenit. Un baiat cu shortz alb alearga cu doua franzele rumene shi calde. C. PETRESCU C. V. 119. Apoi colaci invirtea... SHin cuptor i arunca... Rumeni i scotea shi gata. ALECSANDRI P. P. 390. 2. (In contexte figurate) De un roshuaprins; trandafiriu. In apus se vedeau bucatzi rumene de cer ori nouri vinetzi in care soarele inflacarat se cufunda. SADOVEANU O. III 568. In aer rumene vapai Sentind pe lumeantreaga. EMINESCU O. I 171. SHiashami vine uneori Sa zic rumenelor zori Sa mai steie elen loc. BELDICEANU P. 108.

RÚMEN² ~a (~i ~e) 1) (despre fatza buze etc.) Care are o culoare roshiatica sanatoasa. 2) (despre persoane) Care este imbujorat la fatza. 3) (despre fructe sau despre unele produse alimentare) Care a devenit roshiatic (sub actziunea soarelui sau a focului). Mar ~. Colac ~. /<sl. rumĕnu

rumen a. 1. roshu inchis: obrajii rumeni k doi bujori; 2. bine copt: bucate rumene. [Slav. RUMIENŬ].

rúmen a adj. (vsl. rumĭenŭ rosh rumen; bg. sirb. rumen rus. rumĭányĭ). Cu fatza plina de sanatate: fetze rumene copiĭ rumenĭ. Bine copt shi prajit: pine rumena o gaina rumena. In est ruman ana pl. tot enĭ ene.

rúmen¹ adj. m. pl. rúmeni; f. rúmena pl. rúmene

rúmen adj. m. pl. rúmeni; f. sg. rúmena pl. rúmene

rumen

rumen na.

RÚMEN adj. 1. imbujorat impurpurat inroshit roshu rumenit (livr.) rubicond (rar) roshit (fig.) aprins inflorit. (Cu obrajii ~.) 2. roz trandafiriu. (Copil cu obrajii ~.)

RUMEN adj. 1. imbujorat impurpurat inroshit roshu rumenit (livr.) rubicond (rar) roshit (fig.) aprins inflorit. (Cu obrajii ~.) 2. roz trandafiriu. (Copil cu obrajii ~.)

rúmen (rúmena) adj. Trandafiriu roshcat. Mr. arumin. Sl. rumĕnŭ „roshu” (Miklosich Slaw. Elem. 43; Cihac II 491; Conev 97) cf. sb. cr. slov. rumen. Der. rumeior adj. (dim. al lui rumen); rumeni vb. (a se inroshi; a se face rumen a se frige ushor) din sl. rumĕniti sb. cr. rumeniti; rumeneala s. f. (rosheatza imbujorare; fard; caldura dogoare) din sl. rumĕnilo sb. cr. slov. rumenilo; rumeniu adj. (trandafiriu); rumenitza s. f. (fard).

RÚMEN² RÚMENA rúmeni rúmene adj. ~ (din sl. rumĕnŭ = roshu; cf. scr. slovac. rumen)