TRANDAFIRÍU IE trandafirii adj. s. n. 1. Adj. Care are culoarea trandafirului; roz. 2. Fig. Adj. Luminos senin plin de optimism; cu perspective favorabile. 3. S. n. Culoare trandafirie (1). Trandafir + suf. iu.

trandafiriu ~ie [At: KRETZULESCU A. 311/25 / V: (inv) trian~ (reg) ~filiu / Pl: ~ii / E: trandafir + iu] 1 a De culoare roz (k floarea unor trandafiri (1)) Si: roz roziu (ivr) rozatic. 2 a (D. persoane) Cu pielea de culoarea trandafirului (1). 3 a (Fig) Care aduce cu mirosul trandafirului (1). 4 a (Fig) Feeric. 5 sn Culoare roz. 6 a (Fig) Plin de optimism Si: luminos senin. 7 a (Fig) Cu perspective favorabile.

TRANDAFIRÍU ÍE trandafirii adj. 1. De culoare roz (k floarea unor trandafiri). 2. Fig. Luminos senin plin de optimism; cu perspective favorabile. Trandafir + suf. iu.

TRANDAFIRÍU ÍE trandafirii adj. 1. De culoarea roza a trandafirului. Rasarea soarele shi luceau k unshi co vopsea trandafirie lastarii tineri din virfurile stejarilor. SADOVEANU O. VII 37. Obrajii erau trandafirii gura roshie ochii invioratzi. C. PETRESCU S. 163. Pleoapelemi cazura grele peste ochi k o perdea neagra cu flori de lumina trandafirie. HOGASH M. N. 63. ◊ (Adverbial) Cerul se lumina trandafiriu. DUMITRIU N. 53. Prinsul se cumpani; ochii i se incruntara shi partea de sus a fetzei se colora ushor trandafiriu subt navala singelui. SADOVEANU Z. C. 345. ◊ (Substantivat) Cu totzii se indepartara spre fagii ale caror culmi straluceau de un trandafiriu aprins. DUMITRIU N. 209. Trandafiriul caishilor pilpiia k un revarsat de ziua. I. BOTEZ SHC. 78. 2. Fig. Luminos senin plin de optimism. Ne tzinteam cu drag ochii spre steagul roshu... iar in sufletul nostru licareau dulce zorile trandafirii ale unei lumi fericite. PAUNPINCIO P. 125. ◊ (Adverbial) Indata vazu existentza mai trandafiriu. C. PETRESCU C. V. 123. Cind ieshii de la dna Radeanu eram un alt om. Vedeam tot trandafiriu. GANE N. III 121.

TRANDAFIRÍU trandafirie (trandafirii) 1) Care este de culoarea florilor de trandafir; roz. 2) fig. Care este plin de optimism. /trandafir + suf. ~iu

trandafiriu a. roshu k trandafirul.

trandafiríŭ íe adj. K trandafiru rosh deschis (fr. rose). V. pembe.

trandafiríu adj. m. f. trandafiríe; pl. m. shi f. trandafiríi

trandafiríu adj. m. f. trandafiríe; pl. m. shi f. trandafiríi

trandafiriu

TRANDAFIRÍU adj. 1. v. roz. 2. roz rumen. (Avea un obraz ~.) 3. frez roshcat roshiatic. (O rochie ~.) 4. (reg.) ghiurghiuliu profiriu (inv.) profir. (Vin ~.)

TRANDAFIRIU adj. 1. roz (rar) rozatic roziu (pop. shi fam.) pembe (reg.) rozosin. (De culoare ~. ) 2. roz rumen. (Avea un obraz ~.) 3. frez roshcat roshiatic. (O rochie ~.) 4. (reg.) ghiurghiuliu profiriu (inv.) profir. (Vin ~.)