5 definitzii pentru rumenel
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
rumenel ~ea a [At: LB / Pl: ~ei ~e / E: rumen + el] 16 (SHhp) Rumeior (16).
RUMENÉL EÁ ÍK rumenei ele adj. Diminutiv al lui rumen2. A facut un colacel rumenel shimpleticel. TEODORESCU P. P. 153.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
RUMENÉL EÁ ÍK rumenei ele adj. Rumeior. Din rumen2 + suf. el.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de gall
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
RUMENÉL adj. rumeior (reg.) rumenutz.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
RUMENEL adj. rumeior (reg.) rumenutz.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Intrare: rumenel
rumenel adjectiv
adjectiv (A71) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:
rumenel, rumeneaadjectiv
-
- A facut un colacel rumenel shimpleticel. TEODORESCU P. P. 153. DLRLC
-
etimologie:
- rumen + sufix el. DLRM