10 definitzii pentru rotunjit
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ROTUNJÍT A rotunjitzi te adj. 1. (Adesea adverbial) Cu o forma rotunda cu un contur curb. ◊ Consoana rotunjita = consoana la rostirea careia se adauga o articulatzie suplimentara de rotunjire a buzelor. Vocala rotunjita = vocala pronuntzata cu participarea activa a buzelor care se apropie formand o deschizatura circulara. 2. Marit sporit intregit. [Var.: (reg.) ratunzít a rotunzít a adj.] V. rotunji.
ROTUNJÍT A rotunjitzi te adj. 1. (Adesea adverbial) Cu o forma rotunda cu un contur curb. ◊ Consoana rotunjita = consoana la rostirea careia se adauga o articulatzie suplimentara de rotunjire a buzelor. Vocala rotunjita = vocala pronuntzata cu participarea activa a buzelor care se apropie formand o deschizatura circulara. 2. Marit sporit intregit. [Var.: (reg.) ratunzít a rotunzít a adj.] V. rotunji.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
rotunjit ~a [At: (a. 1799) GCR II 168/33 / V: (reg) ~nzit rat~ ratunzit / Pl: ~itzi ~e / E: rotunji] 1 a Cu forma rotunda (1). 2 a (D. dealuri coline etc.) Rotund (5). 3 a (D. partzi ale corpului) Gras (2). 4 a (D. ochi) Larg deschis Si: holbat (1). 5 a (D. mishcari) Rotund (9). 6 a Intregit. 7 a (D. cifre sume) Rotund (8). 89 a av (D. par mustatzi etc.) Taiat rotund (1) Si: scurtat. 10 av (Reg; if rotunzat) Stabilit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ROTUNJÍT A rotunjitzi te adj. (SHi in forma rotunzit) 1. Cu o forma rotunda (1) cu un contur curb. Coltz rotunjit. ▭ Dealul se urca rotunzit k un sin iar marginile lui se pravaleau repezi. GIRLEANU L. 29. Sulcina era balaie cu parul galben k spicul copt shi rotunjit pe spate. DELAVRANCEA O. II 187. ◊ (Adverbial) Avea barba shi mustatzi taiate rotunjit shi tzepos. SADOVEANU B. 96. ♦ (Despre ochi) Larg deschishi holbatzi. Ramasese k fulgerat cu ochii rotunzitzi infricoshatzi de groaza. SADOVEANU O. VII 62. ◊ Consoane rotunjite = consoane la rostirea carora se adauga o articulatzie suplimentara de rotunjire a buzelor. 2. (Despre partzi ale trupului) Plin gras implinit rotund2 (2). 3. Marit sporit intregit implinit. Variante: ratunjít a (ODOBESCU S. I 105) rotunzít a adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
RATUNZÍT A adj. v. rotunjit.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
RATUNZÍT A adj. v. rotunjit.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ROTUNZÍT A adj. v. rotunjit.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ROTUNZÍT A adj. v. rotunjit.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ROTUNZÍT A adj. v. rotunjit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ratunzit ~a a vz rotunjit
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
rotunzit ~a a vz rotunjit
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
RATUNJÍT A adj. v. rotunjit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ROTUNJÍT adj. 1. v. gras. 2. v. marit. 3. completat implinit intregit. (Suma ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ROTUNJIT adj. 1. gras implinit plin rotund. (Bratze ~.) 2. marit sporit. (Avere ~.) 3. completat implinit intregit. (Suma ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
rotunjit, rotunjitaadjectiv
- 1. Cu o forma rotunda cu un contur curb. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Coltz rotunjit. DLRLC
- Dealul se urca rotunzit k un sin iar marginile lui se pravaleau repezi. GIRLEANU L. 29. DLRLC
- Sulcina era balaie cu parul galben k spicul copt shi rotunjit pe spate. DELAVRANCEA O. II 187. DLRLC
- Avea barba shi mustatzi taiate rotunjit shi tzepos. SADOVEANU B. 96. DLRLC
- 1.1. (Despre ochi) Larg deschishi. DLRLCsinonime: holbat
- Ramasese k fulgerat cu ochii rotunzitzi infricoshatzi de groaza. SADOVEANU O. VII 62. DLRLC
-
- 1.2. Consoana rotunjita = consoana la rostirea careia se adauga o articulatzie suplimentara de rotunjire a buzelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.3. Vocala rotunjita = vocala pronuntzata cu participarea activa a buzelor care se apropie formand o deschizatura circulara. DEX '09 DEX '98
-
- 2. Marit, sporit, implinit, intregit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- rotunji DEX '09 DEX '98