ROTUNJÍT A rotunjitzi te adj. 1. (Adesea adverbial) Cu o forma rotunda cu un contur curb. ◊ Consoana rotunjita = consoana la rostirea careia se adauga o articulatzie suplimentara de rotunjire a buzelor. Vocala rotunjita = vocala pronuntzata cu participarea activa a buzelor care se apropie formand o deschizatura circulara. 2. Marit sporit intregit. [Var.: (reg.) ratunzít a rotunzít a adj.] V. rotunji.