HOLBÁT A holbatzi te adj. (Despre ochi) Care este larg deschis boldit zgait bulbucat boboshit bolboshat; (despre fiintze) cu ochii larg deschishi. V. holba.

holbat¹ sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: holba] 14 Holbare (14).

holbat² ~a a [At: LB / Pl: ~atzi ~e / E: holba] 1 (D. ochi) Larg deschis. 2 (D. oameni) Cu ochii cascatzi de mirare spaima curiozitate. 3 Care are ochii mari. 4 (Fig) Prea curios.

HOLBÁT A holbatzi te adj. (Despre ochi) Care este cascat boldit zgait bulbucat boboshit bolboshat; (despre fiintze) cu ochii cascatzi. V. holba.

HOLBÁT A holbatzi te adj. (Despre ochi) Cascat tare; boldit zgiit. Ramase incremenit cu ochii holbatzi. BUJOR S. 170. Ochii lui holbatzi shi fara nici o expresie rataceau... fara clipire. VLAHUTZA O. A. 127. Noi shcolarii am ramas cu ochii holbatzi unii la altzii. CREANGA A. 3. ♦ (Despre persoane) Cu ochii cascatzi sau zgiitzi. Se uita holbat la mina care umbla prin aer. DUMITRIU N. 161. Varianta: inholbát a (SBIERA P. 117) adj.

holbát a adj. Est. Ochĭ holbatzĭ tare deschishĭ de frica mirare orĭ prostie. Om holbat cu ochiĭ holbatzĭ.

HOLBÁ holbez vb. I. Tranz. A face ochii mari ai deschide larg (de mirare uimire spaima etc.). ♦ Refl. A se uita la cineva sau la ceva cu ochii maritzi de curiozitate de spaima etc.; a se zgai. Lat. volvere.

holba [At: CALENDARIU (1814) 190/23 / V: ~bi / Pzi: ~bez / E: nct] 13 vt A deschide ochii mari (de mirare uimire spaima etc.) Si: (reg) a holbani (13) a holboca (13) a holshti (13). 46 vr A se uita la cineva sau la ceva cu ochii maritzi de mirare de spaima de curiozitate. 7 vr (Fig) A fi prea curios.

inholba vtr [At: DA ms / V: (cscj) ~bi / Pzi: ~bez / E: in + holba] (Inv) 16 A (se) holba (16).

HOLBÁ holbez vb. I. Tranz. A face ochii mari ai deschide tare (de mirare uimire spaima etc.). ♦ Refl. A se uita la cineva sau la ceva cu ochii maritzi de curiozitate de spaima etc.; a se zgai. Din lat. volvere.

HOLBÁ holbez vb. I. Refl. A se uita la cineva sau la ceva cascind ochii tare (de mirare de curiozitate de surpriza de spaima etc.); a se zgii. Deacum moshnege sa sfirshit sa tot stai pe prispa... ha? Ce te holbezi asha la mine? CAMILAR TEM. 11. Morarul sa holbat cu pleoapelei singerate. SADOVEANU M. C. 28. Cei ramashi se holbau ingrozitzi la jaratecul uriash care parea a creshte mereu. REBREANU R. II 106. ♦ (Rar despre ochi) A se deschide mult exprimind mirare uimire. Ochii broashtelor sau holbat de mirare. STANCU D. 205. Ochii dupa ce sau holbat au ramas mici shi cu pleoapele incretzite atzintitzi asupra cartzii. SADOVEANU N. P. 187. ♦ Tranz. (Cu complementul «ochii») A deschide tare; a casca a boldi. Ce spui tu ma Ioane? face Mosh Gheorghe oprinduse in loc holbind ochii mari cu groaza. SP. POPESCU M. G. 58. Abia din cind in cind ishi mai holba ochii ratacitzi. VLAHUTZA O. A. 133. Capra atunci holbind ochii lung prin casa o cuprinde spaima shi ramine incremenita. CREANGA P. 27. Varianta: (regional) inholbá (RETEGANUL P. V 47 SBIERA P. 262) vb. I.

INHOLBÁ vb. I v. holba.

INHOLBÁT A adj. v. holbat.

A HOLBÁ ~éz tranz. (ochii) A deschide larg (de mirare de spaima etc.). /<lat. volvere

A SE HOLBÁ ma ~éz intranz. A se uita cu ochii larg deschishi (shi cu prea mare curiozitate); a se zgai. /<lat. volvere

holbà v. Mold. a casca tare ochii (din mirare frica sau prostie). [Forma dialectala din volba (cf. volbura) = lat. VOLVERE a rostogoli].

holbéz v. tr. (k shi involb. V. volbura bolta. Cp. cu hulpe hultur). Est. Deschid (boldesc bolovanesc) ochiĭ prea tare de frica de mirare orĭ de prostie: a holba ochiĭ. SHi inholbez (Trans.). In Suc. (SHez. 32 110) ma holbez ma mir tare.

inholbéz V. holbez.

+holba² (a se ~) (fam. pop.) vb. ind. prez. 1 sg. ma holbez 3 se holbeaza; conj. prez. 1 sg. sa ma holbez 3 sa se holbeze; imper. 2 sg. afirm. holbeazate; ger. holbanduma

holbá (a ~) vb. ind. prez. 3 holbeáza

holbá vb. ind. prez. 1 sg. holbéz 3 sg. shi pl. holbeáza

HOLBÁT adj. bulbucat cascat mare marit umflat zgait (rar) balabanos (pop. shi fam.) belit bleojdit (pop.) boboshat bolboshat boldit (reg.) maciuliat. (Cu ochii ~tzi.)

HOLBAT adj. bulbucat cascat mare marit umflat zgiit (rar) balabanos (pop. shi fam.) belit bleojdit (pop.) boboshat bolboshat boldit (reg.) maciuliat. (Cu ochii ~.)

HOLBÁ vb. 1. a (se) bulbuca a (se) casca a (se) mari a (se) umfla a (se) zgai (pop. shi fam.) a (se) beli a (se) bleojdi (pop.) a (se) bobosha a (se) bolbosha (reg.) a (se) boldi a (se) bolovani (Transilv.) a (se) zgaura (Ban.) a (se) zgamboia. (Ashi ~ ochii.) 2. a se chiori a se zgai (reg.) a se hlizi. (Ce te ~ asha la mine?)

HOLBA vb. 1. a (se) bulbuca a (se) casca a (se) mari a (se) umfla a (se) zgii (pop. shi fam.) a (se) beli a (se) bleojdi (pop.) a (se) bobosha a (se) bolbosha (reg.) a (se) boldi a (se) bolovani (Transilv.) a (se) zgaura (Ban.) a (se) zgimboia. (Ashi ~ ochii.) 2. a se chiori a se zgii (reg.) a se hlizi. (Ce te ~ asha la mine?)

A holba ≠ a miji

holbá (holbéz holbát) vb. A face ochii mari a se zgii. Var. (in)holbi inholba. Mr. volbu vulbare. Lat. volvĕre (Tiktin; DAR; Pascu I 188; Candrea; Scriban); cu o alterare care nu a fost suficient explicata; cf. volbura. Ar putea fi shi o creatzie expresiva paralela cu bulb(uc)a. Asha cum este holboaca fatza de bolboaca shi holboana fatza de bolboana. Der. holban s. m. (persoana care se lasa surprinsa cu ushurintza); ghiolbana s. f. (femeie cu ochii mari).

inholbá vb. ref. v. holba.