ROÁTA¹ rotzi s. f. 1. Cerc de metal sau de lemn cu spitze sau plin care invartinduse in jurul unei osii pune in mishcare un vehicul. ◊ Caii (sau boii) de la roata = caii (sau boii) rotashi. ◊ Expr. A fi cu trei roate la car = a fi zapacit nebun. A pune (ceva) pe roate sau a merge (ceva) (k) pe roate = a face sa se desfashoare sau a se desfashura in conditzii foarte favorabile a organiza sau a fi bine organizat astfel incat sa functzioneze perfect. 2. (Tehn.) Organ de mashina sau ansamblu unitar de piese in forma de cerc care se poate roti in jurul unei axe proprii. 3. Nume dat unor obiecte instrumente etc. asemanatoare cu roata (1) avand diverse intrebuintzari. ◊ Roata olarului = mashina de lucru rudimentara a olarului construita dintrun disc orizontal fixat pe un arbore rotitor vertical care olarul rotunjeshte lutul dand diferite forme oalelor. Roata norocului = cerc mare numerotat cu numere cashtigatoare care este invartit cu mana de jucatorul care ishi incearca norocul. ◊ Expr. Roata lumii (sau a vremii) = mersul succesiunea evenimentelor. Sa intors roata = sa schimbat situatzia (in defavoarea cuiva); sa intors norocul (de partea altcuiva). 4. Obiect fabricat aranjat sau legat in forma de roata (1) de cerc de disc. Roata de cashcaval. Roata de franghie. ♦ Desen sau contur rotund k un cerc; disc. 5. Figura care o formeaza mai multe fiintze sau lucruri ashezate in forma de cerc. ◊ (Adverbial) SHedeau roata in jurul focului. 6. Mishcare circulara; invartitura rasucire rotocol. ◊ Expr. A da roata = a merge de jur imprejur a inconjura a da ocol; a descrie unul sau mai multe cercuri (in mers sau in zbor) a face ocoluri. ♦ Figura de acrobatzie care consta in rotirea corpului prin sprijinirea succesiva pe maini shi pe picioare. ◊ Roata mortzii = acrobatzie care consta in alergarea in cerc cu un vehicul pe peretzii (aproape verticali ai) unei constructzii special amenajate. ◊ Loc. vb. A (se) duce dea roata = a (se) rostogoli. 7. Instrument de tortura shi executzie de forma circulara folosit in Evul Mediu. [Pl. shi: roate] Lat. rota.

roata¹ sf [At: PSALT. 33 / V: (reg) rota / Pl: rotzi roate / E: ml rota] 1 Cerc de lemn sau de metal cu spitze sau plin care invartinduse in jurul unei osii serveshte la rularea pe o cale a unui vehicul. 2 (Is) Caii (sau boii perechea) de la (sau la) ~ Rotash (1). 34 (Iljv) De la ~te Foarte tare Si: strashnic. 5 (Ie) A pune pe ~te A organiza (o lucrare o actziune) in asha fel incat sa se realizeze fara piedici. 6 (Ie) A merge (sau a fi) k pe ~te A se realiza fara piedici. 7 (Iae) A fi activ. 8 (Ie) Ai fi (cuiva) carul intro ~ A avea o stare materiala rea precara. 9 (Ie) Ai lua (cuiva) ~tele de la sanie Se zice despre un datornic foarte sarac de la care nu ai ce lua. 10 (Ie) A se intoarce ~ta A se schimba situatzia (in defavoarea cuiva). 11 (Rar; d. o situatzie o stare; ie) A fi pe ~ A fi schimbator. 12 (Ie) A veni ~ta la shtirbina (shi dragush la caush) A fi nevoit a cere ajutorul cuiva care nu tzie binevoitor care te are la mana. 13 (Ie) A da (sau a impinge) la ~ pe cineva a pune umarul la ~ A ajuta (pe cineva). 14 (Ie) A trage (sau a fi a impinge) la ~ A duce greul. 15 (Ie) Dute (sau sa te duci) unde a dus surdul (sau dracul) ~ta shi mutul iapa sa mergi cum sa dus surdu cu mutu shi ~ta cu iapa Se spune celui care nu vrei sal mai vezi nici sai auzi numele. 16 (Ie) Alba nainte alba la ~ Se spune despre cei saraci care folosesc acelashi lucru (in toate imprejurarile). 17 (Ie) Cat senvarteshte o ~ Cat ai clipi din ochi Si: foarte repede. 18 (Ie) (A fi) cat ~a carului (A fi) foarte mare. 19 (Ie) Ashi face ~ Ashi face loc. 20 (Iae) Ashi croi o situatzie. 21 (Irg; pex) Car (1). 22 (Reg; pex) Bicicleta (1). 23 Denumire generica pentru organ de mashina in forma de cerc de metal sau de lemn cu spitze sau plin care serveshte intrun sistem tehnic la transmiterea sau la transformarea unei mishcari. 24 (Is) ~ta lumii (sau a vremii a istoriei) Succesiunea evenimentelor. 25 (SHi determinat prin „olarului”) Mashina de lucru rudimentara construita dintrun disc orizontal fixat pe un arbore rotitor vertical care olarul rotunjeshte lutul dand forma oalelor. 26 Cerc de lemn cu spitze care serveshte la scos apa cu galeata din fantana. 27 (Determinat prin „norocului”) Cerc mare numerotat cu numere cashtigatoare care este invartit cu mana de cumparatorul unui bilet de tragere. 28 (Ie) A trage la ~ A juca la roata (26) norocului. 29 (SHi determinat prin „de tors”) Unealta care serveshte la torsul lanii canepii shi inului. 30 (Reg; shi determinat prin „de depanat”) Sucala. 31 (Trs; Mun) Vartelnitza. 32 (Reg; determinat prin „de urzit”) Urzitor. 33 (Trs; Mol; shi determinat prin „fusului” sau „de fus”) Prasnel la fusul de tors. 34 (Reg) Scripete la itzele razboiului de tzesut. 35 (Mol; rar determinat prin „de batut”) Unealta folosita (la stana) pentru zdrobirea laptelui inchegat spre al strage in cash. 36 (Reg) Batator de unt. 37 Instalatzie formata dintro roata (23) cu cupe pusa in mishcare de cai sau de boi cu ajutorul careia se scoate apa pentru stropitul gradinilor. 38 (Inv) Unealta care servea la desprinderea firului de pe gogoshile de matase. 39 (Reg) Sfredel de care se servesc tamplarii dulgherii Si: coarba² (1). 40 (Reg) Cerc de metal cu care se acopera ochiurile de pe plita. 41 (Reg; determinat prin „de apa”) Morishca. 42 (Pan) Obiect desen sau contur rotund Si: cerc (3) disc (1) sfera. 43 (Pan) Obiect fabricat ashezat sau impachetat in forma de cerc de colac sau de covrig. 44 (Pan) Partea rasfranta a unei caciuli. 45 (Reg; pan; lpl) Model de cusatura pe haine. 46 (Mol; pan; lpl) Impletitura de ciorapi. 47 (Reg; pan) Motiv ornamental in lemn. 48 (Reg; pan; is) ~ta genunchiului Rotula. 49 (Mar; pan) Ratul porcului. 50 Ansamblu format din fiintze sau lucruri (de acelashi fel) ashezate in forma de cerc. 51 (Rar; ilav) Roateroate in mai multe cercuri. 52 (Ie) A (se) face ~ (in jurul sau imprejurul cuiva sau a ceva) A inconjura. 53 (Adverbial; de obicei pe langa verbe k „a asheza” „a sta” „a veni” etc.) In forma de cerc Si: imprejur. 54 (Reg; shis ~ de vanat) Vanatoare cu gonaci Si: goana (7). 55 (Ivr; determinat prin „de munci”) Instrument de tortura shi de executzie a osanditzilor folosit in Evul Mediu. 56 Mishcare circulara Si: cerc (5) invartitura rotocol. 57 (Pex) Spatziu liber de forma circulara. 58 (Is) ~ta mortzii Acrobatzie care consta in alergarea in cerc cu motocicleta pe peretzii unei constructzii speciale. 59 (Construit de obicei cu verbe k „a se duce” „a se intoarce” „a merge”; ilav) Dea ~ta Dea rostogolul. 60 (Ie) A da (o) ~ sau (rar) ~te A merge de jur imprejur. 61 (Ie) A face (o) a da o ~ (sau ~ ta) A alerga (14). 62 (Adverbial) In forma de roata Si: circular (3). 63 (Art.) Dans popular cu strigaturi jucat numai de feciori. 64 Melodia care se joaca roata (62). 65 (Reg; art.; icn dea ~ta) Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 66 (Reg; in jocul cu mingea; d. una dintre cele doua echipe; ie) A fi la ~ A fi la bataie. 67 (SHi determinat prin „tziganului” „gigantica” de obicei in legatura cu verbe k „a face” „a se da”) Figura de acrobatzie constand in rotirea laterala a corpului prin sprijinirea succesiva pe maini shi pe picioare. 68 (Pop; is) ~ta stelelor Coroana (24) boreala. 69 (Bot) Ochiulboului (Callistephus chinesis).

ROÁTA¹ rotzi s. f. 1. Cerc de metal sau de lemn cu spitze sau plin care invartinduse in jurul unei osii pune in mishcare un vehicul. ◊ Caii (sau boii) de la roata = caii (sau boii) rotashi. ◊ Expr. A fi cu trei roate la car = a fi zapacit nebun. A pune (ceva) pe roate sau a merge (ceva) (k) pe roate = a face sa se desfashoare sau a se desfashura in conditzii foarte favorabile a organiza sau a fi bine organizat astfel incat sa functzioneze perfect. 2. (Tehn.) Organ de mashina sau ansamblu unitar de piese in forma de cerc care se poate roti in jurul unei axe proprii. 3. Nume dat unor obiecte instrumente etc. asemanatoare cu roata (1) avand diverse intrebuintzari. ◊ Roata olarului = mashina de lucru rudimentara a olarului construita dintrun disc orizontal fixat pe un arbore rotitor vertical care olarul rotunjeshte lutul dand diferite forme oalelor. Roata norocului = cerc mare numerotat cu numere cashtigatoare care este invartit cu mana de jucatorul care ishi incearca norocul. ◊ Expr. Roata lumii (sau a vremii) = mersul succesiunea evenimentelor. Sa intors roata = sa schimbat situatzia (in defavoarea cuiva); sa intors norocul (de partea altcuiva). 4. Obiect fabricat aranjat sau legat in forma de roata (1) de cerc de disc. Roata de cashcaval. Roata de franghie. ♦ Desen sau contur rotund k un cerc; disc. 5. Figura care o formeaza mai multe fiintze sau lucruri ashezate in forma de cerc. ◊ (Adverbial) SHedeau roata in jurul focului. 6. Mishcare circulara; invartitura rasucire rotocol. ◊ Expr. A da roata = a merge de jur imprejur a inconjura a da ocol; a descrie unul sau mai multe cercuri (in mers sau in zbor) a face ocoluri. ♦ Figura de acrobatzie care consta in rotirea corpului prin sprijinirea succesiva pe maini shi pe picioare. ◊ Roata mortzii = acrobatzie care consta in alergarea in cerc cu un vehicul pe peretzii (aproape verticali ai) unei constructzii special amenajate. ◊ Loc. vb. A (se) duce dea roata = a (se) rostogoli. 7. Instrument de tortura shi executzie de forma circulara folosit in evul mediu. [Pl. shi: roate] Lat. rota.

ROÁTA¹ rotzi shi roate s. f. 1. Cerc de lemn sau de metal cu spitze sau plin care invirtinduse in jurul unei osii pune in mishcare un vehicul. Rotzile pocneau tot mai des peste incrucishari treceau de pe o linie pe alta cu o sigurantza mashinala. REBREANU R. I 13. Drumul era lung shi obositor. Roatele carutzei scoteau un tzipat ascutzit shi se parea k taie auzul. DEMETRESCU O. 116. [Mosh Nichifor] pune roata la loc vira leuca suceshte lamba shia stringe la scara. CREANGA P. 125. Lua stejarul cit de gros il indoia cu minile shil facea obada de roata. NEGRUZZI S. I 245. ◊ Caii (sau boii) de la roata = caii (sau boii) rotashi. Caii de la roata fura schimbatzi cu o pereche din cei legatzi de codirla. CAMIL PETRESCU O. II 286. Cind sint doua perechi de boi perechea din urma se cheama... boii de la roate rotashi. PAMFILE A. R. 50. ◊ Expr. A fi cu trei roate la car = a nu fi intreg la minte zapacit nebun. Intzelesatzi oare vrun singur cuvint macar? Ma tem k hatmanul nostru e cu trei roate la car. HASDEU R. V. 149. A pune (o actziune) pe roate sau (despre actziuni) a merge (k) pe roate = a organiza (sau a fi organizat) asha k sa functzioneze fara piedici a face k cineva sau ceva sa fie activ. A pune (cuiva) betze in roate v. batz. A fi a cincea roata la car (sau la carutza) v. cincilea. (In constructzie cu verbul «a bate» sau cu verbe care sugereaza aceasta actziune) De la roate = foarte tare strashnic. Sa apuci un batz scurt dar gros shi sanatos shi cu acela sa incepi a mio masura peste spate shtii colea... de la roate. MARIAN O. I 345. 2. Organ de mashina in forma de cerc de metal sau de lemn cu spitze sau plin care serveshte intrun sistem tehnic la transmiterea sau la transformarea unei mishcari. Sonda e numai un vuiet de rotzi. BOGZA A. I. 49. Patru oameni stau la roata de la cirma. VLAHUTZA R. P. 6. Fintina era adinca shi nu avea nici roata nici cumpana ci numai o scara de coborit pina la apa. CREANGA O. A. 230. ◊ Roata morii = roata actzionata de o apa curgatoare care pune in mishcare o moara. Am stat la roata morii SHi roata umbla des. COSHBUC P. I 60. 3. Nume dat diferitelor obiecte asemanatoare cu roata (1) shi avind diverse utilizari: a) unealta care serveshte la torsul linii cinepii shi inului. Roata shedea in mijlocul casei shi canura toarsa nu era pentru batatura. CREANGA A. 62. La cusut shi saraduit sumane shi mai ales la roata ma intreceam cu fetele cele mari din tors. id. ib. 63; b) (determinat prin «olarului») mashina de lucru rudimentara a olarului constituita dintrun disc orizontal fixat pe un arbore rotitor vertical care olarul rotunjeshte lutul shi da forma oalelor; c) instrument de tortura care se legau altadata osinditzii pentru a fi zdrobitzi printro mishcare repede de invirtire; d) (determinat prin «norocului») cerc mare numerotat cu numere cishtigatoare care este invirtit cu mina de cumparatorii biletelor de tragere. Se opri in gradina lui Eliade chiar in fatza unei roate a norocului. CAMIL PETRESCU O. II 113; e) (in expr.) roata lumii (sau a vremii) = succesiunea evenimentelor. Cine zice altfel moshule decit vezi dumneata roata lumii se invirteshte shi noi cu dinsa. HOGASH M. N. 67. Ascultind cu adincime glasul gindurilor mele Uriasha roata vremii inapoi eu o intorc shi privesc. EMINESCU O. IV 111. ◊ Sa intors roata = sa schimbat situatzia (in defavoarea cuiva); sa intors norocul (de partea altcuiva); f) virtelnitza. 4. Obiect desen sau contur rotund k un cerc; disc. Soarele scapatacum iar roatai sascunde sub culme Vintul alene cintind deasupra padurii prin virfuri Spune traite poveshti din lumile albastreale zarii. COSHBUC P. II 63. [Corabii invechite] trecind incet k umbre tzin pinzele umflate In fatza lunei care prin eleatunci strabate SHin roata de foc galben sta fatzai k un semn. EMINESCU O. I 63. ♦ Obiect fabricat ashezat sau impachetat in forma de cerc de colac sau de covrig. Roata de cashcaval. Roata de fringhie. 5. Figura formata de mai multe fiintze sau lucruri ashezate in forma de cerc. Roate de frunze moarte navaleau la fereastra. SADOVEANU O. I 330. ◊ (In metafore shi comparatzii) Una mai cu motz a ramas linga buduroi sai infrunte [pe turci]. Turcii calari cu fesuri cu cealmale mustacioshi barboshi roata in jurul ei. STANCU D. 10. ◊ (In constructzie cu verbele «a sta» «a shedea» «a se aduna» «a se stringe» etc.) Imprejurul focului statura totzi roata pina tirziu de tot. BUJOR S. 136. Facinduse totzi roata imprejurul mamaligii ishi trase fiecare inspre dinsul partea sa. HOGASH M. N. 195. La un semn dat de zmeul cel cu trei ochi zmeii se adunara roata pe linga foc. BOTA P. 69. Fetele se prind roata iar in mijlocul horei vornicelul shi cu gazda framinta pamintul. SEVASTOS N. 77. Flacai voinici shed roata pe linga un foc mare. ALECSANDRI P. III 234. ◊ (Repetat) Oamenii au aprins focuri din paie vechi shi maracinishuri shi sau strins roateroate zvonind din glasuri cu mare insufletzire. SADOVEANU M. C. 206. 6. Mishcare circulara; invirtitura rasucire rotocol cerc. SHi filfiie deasuprai goninduse in roate Cuaripileostenite un alb shun negru corb. EMINESCU O. I 93. Paloshul Radului zbura un minut facind roata imprejurui dar sabiile shi lancile il inconjurau. ODOBESCU S. I 157. Ghitza se necajea... Minan chimir cai punea De mijloc cal apuca Vreo trei roatel invirtea. TEODORESCU P. P. 629. SHoimule shoimutz ushor Fate roata sus in zbor. ALECSANDRI P. P. 172. ◊ (In constructzie cu verbe k «a se uita» «a privi» sau in constructzii legate de ideea de a privi) Ziulica ziua toata Ishi poarta vederea roata Degeaba k o roteshte Pe mine nu ma zareshte. DESHLIU M. 31. Negoitza sa suit intrun dud mare shi sa uitat pretutindeni roata. CARAGIALE P. 88. Ursane frate! satzi faci ochirea roata SHi cit i vedea zare a ta sa fie toata! ALECSANDRI P. A. 164. Ochii roata cashi facea Jur prejur k se uita SHo fintina cami zarea. TEODORESCU P. P. 440. Murgule coama rotata Mai scoateman deal o data Sami fac ochishorii roata Sa ma uit in lumea toata Pe undeam umblat odata. JARNÍKBIRSEANU D. 314. ◊ Expr. A da roata = a merge de jur imprejur a descrie un cerc (in mers in zbor); a face ocoluri. Augurul... da roata prin odaie shi... roaga cerul cu stelele shi luna. COSHBUC P. II 192. Vinatori de dropii au dat roata ore zile shi luni intregi imprejurul falnicilor dropioi. ODOBESCU S. III 14. Apoi Corbea cemi facea? In scara picior punea Pe Roshul incalica SHo roata curtzii k da. Deteo roata dete doua Dete mare pin’ la noua. TEODORESCU P. P. 531. (Rar) A face o roata = a alerga a da o fuga; a da o raita. Maica maiculitza mea Fa o roata pin’ acasa. BIBICESCU P. P. 327. ♦ (De obicei in constructzie cu verbele «a face» sau «a se da») Figura de acrobatzie constind in rotirea laterala a corpului prin sprijinirea succesiva pe miini shi pe picioare. Se tzineau de careta alergind dupa ea iar cei mai sprinteni se dau tumba sau faceau roata pe linga portzile ei. MACEDONSKI O. III 25. [Atletul] imbla pe mini shi pe cap shi cu picioarele sta in sus... se da dea roata peste cap. SBIERA P. 262. ◊ Expr. A (se) duce dea roata = a (se) rostogoli. O farimatura de stinca se duce dea roata in vale. GANE N. I 94. Deasupra sufla furtuna asha de puternic incit ducea pasarile dea roata in aer. id. ib. 91. SHtiubeiul... se duse dea roata pina devale. SHEZ. III 24. ◊ Roata mortzii = acrobatzie care consta din alergatul in cerc cu motocicleta pe peretzii unei constructzii special amenajate.

ROÁTA¹ rotzi f. 1) Parte a unui vehicul in forma de cerc care se invarteshte in jurul unei osii punand vehiculul in mishcare. ◊ A fi cu trei ~e la car a fi smintit. A pune pe ~e a face ceva sa functzioneze normal. A merge k pe ~e a se desfashura bine. A fi a cincea ~ la carutza a fi de prisos. (A fi) cat ~a carului (a fi) foarte mare. Ai lua cuiva boii de la ~e a ruina pe cineva. ~a vremii (sau ~a lumii) mersul evenimentelor. Sa intors ~a se spune despre o situatzie care sa schimbat radical. 2) Organ dintrun sistem tehnic de forma circulara care se roteshte in jurul unei axe shi serveshte la transmiterea unei mishcari de rotatzie. ~a morii. 3) Obiect sau produs fabricat in forma de cerc. ~ de franghie. ~ de cashcaval. ◊ ~a norocului obiect in forma de cerc la jocurile de hazard care sunt indicate numerele cashtigatoare. 4) (in evul mediu) Instalatzie de tortura shi de executzie a osanditzilor. A trage pe ~. 5) Figura in forma de cerc. ◊ A face ~ in jurul cuiva a inconjura pe cineva. A se strange ~ a forma un cerc. 6) Mishcare circulara; rotire; rotocol. ◊ A se duce dea ~a a se rostogoli. [G.D. rotzii; in expresii shi roate] /<lat. rota

roata f. 1. cerc solid ce se invarteshte in jurul unei osii shi serva a pune ceva in mishcare: roatele unei trasuri; a face roata a destinde k o aparatoare penele coadei (vorbind de paun); roata norocului schimbarile neashteptate ale ursitei omeneshti (locutziune mitologica luata din sfera simbolica a Fortunei); 2. supliciu ce consta a rupe membrele unui criminal intins pe o roata; 3. fig. cerc: flacai voinici shed roata pe langa un foc mare AL.; 4. ocol: a da o roata prin vecini; 5. roata de foc V. alimori. [Lat. ROTA]. ║ adv. de jur imprejur: a arunca roata ochii; dea roata rostogolinduse.

1) roáta f. pl. e shi rotzĭ (lat. rŏta roata; it. ruota pv. pg. roda vfr. ruede nfr. roue sp. rueda. V. ratund rotula). Unealta ratunda care se invirteshte in prejuru uneĭ osiĭ shi serveshte la mishcarea uneĭ carutze uneĭ mashinĭ sh. a. (Roata poate fi shi dintr’o singura bucata dar obishnuit se compune din cerc saŭ shina obada spitze shi butuc). Ciciric. A shedea (saŭ a sta) roata a shedea (saŭ a sta) de jur in prejur in cerc. A face roata a asheza a invirti in forma de roata (in cerc): paunu shĭa facut coada roata el ishĭ facu ochiĭ (privirea) roata. Roata ma! strigat la fiecare 1020 de versurĭ la urarea flacailor care umbla cu plugu (buhaĭu) in seara de 31 Decembre (adica facetzĭ roata in prejuru meŭ!).

roáta¹ (cerc) s. f. g.d. art. rótzii; pl. rotzi/(in expr. shi) roáte

roáta (cerc) s. f. g.d. art. rótzii; pl. rotzi (in expr. shi roáte)

roata pl. rotzi

roata rotzi.

ROÁTA s. v. batator bot companie depanatoare rat vartelnitza.

ROÁTA s. adv. 1. s. v. disc. 2. s. v. cerc. 3. adv. circular. (Priveshte ~.)

roata s. v. BATATOR. BOT. COMPANIE. DEPANATOARE. RIT. VIRTELNITZA.

ROATA s. adv. 1. s. cerc disc. (O ~ de lemn.) 2. s. cerc. (Facetzi ~ in jurul meu.) 3. adv. circular. (Priveshte ~.)

roáta (roáte) s. f. 1. Cerc de lemn sau de metal care se invirte in jurul unei osii. 2. Instrument de tortura. 3. Cerc gashca. 4. Instrument unealta asemanatoare cu roata. 5. Rotatzie invirtire. 6. Depanatoare virtelnitza. 7. Unealta olarului. 8. Mashina de filat. 9. (Trans.) Pinza care face pe masura mortului shi cu care se da roata sicriului. Megl. roata. Lat. rǒta (Pushcariu 1470; REW 7387) cf. alb. rotë (Philippide II 652) it. routa prov. port. roda fr. roue sp. rueda. Este dubletul lui roata s. f. (companie) din pol. rota < germ. Rotte (Cihac II 315) cf. mag. róta rus. rota (der. din rusa nu este posibila fiind cuvint din sec. XVII cf. Sanzewitsch 208) der. rotmistru (var. rohmistru) s. m. (capitan de cavalerie) inv. din pol. rotmistrz < germ. Rittmeister. Der. rotan s. n. (roata depanatoarei de mosoare) in loc de rodan; rotana s. f. (varietate de pere); rotar s. m. (persoana care face rotzi; inv. persoana care da vint rotzii de la presa tipografica); rotareasa (var. rotaritza) s. f. (nevasta rotarului); rotarie s. f. (slujba shi atelierul rotarului); rotash s. m. (cal inhamat la oishte; fam. persoana care poarta ochelari); rotat adj. (rotund circular; pag); roti (var. inroti inrota) vb. (a se invirti; refl. ashi infoia coada paunul; refl. a se fali a se ingimfa); rotila s. f. (roata) cu suf. sl. ilo care odinioara trebuie sa fi fost productiv in rom. cf. prashila racila (dupa Tiktin de la roti dupa paralelismul tocitocila); rotili vb. (a se invirti) care Graur BL VI 146 il deriva de la roti cu suf. expresiv eli; rotilat (var. roticalat) adj. (rotund circular; varietate de mere) cf. bucalat; rotalie s. f. (Olt. virful fusului); rotitor adj. (giratoriu); rotitura s. f. (roata ocol); rotish adv. (in cerc); rotitza s. f. (roata mica); rotocol (var. rotogol) s. n. (cerc; disc; rotunjime; roata rotitza; inel) a carui der. nu este clara dar probabil este expresiva (dupa parerea indoielnica a lui Pushcariu 1470 shi cea a lui Candrea de la roata comp. cu sl. kolo „roata”); rotocoli vb. (a se invirti); rotocolime s. f. (inv. rotunjime); rotofei adj. (indesat bondoc); probabil tot printro der. expresiva (dupa Cihac II 319 in legatura cu rus. rotožeĭ „mojic”); rototzea s. f. (planta Achillea ptarmica) care Scriban o leaga desigur in mod greshit de otratzel cf. rocotzea. Der. neol. (din fr.) rotatzi(un)e s. f.; rotatoriu adj.; rotativa s. f.

roata v. bizantina muzica.

roáta rotzi s.f. 1. Motiv ornamental la tzesaturi. 2. Roate dans popular mixt specific zonei Chioar shi Codru. Se mai numeshte Patru pashi sau SHapte pashi. Perechile se invart in cerc in sens opus acelor de ceasornicar. De regula este insotzit de strigaturi: „Foaie verde tri scaietzi / Sa jucam roata baietzi” (Memoria 2004: 1.100). ♦ (top.) Roata deal in Bogdan Voda shi Botiza (Vishovan 2005); Roata toponim in zona Cavnic: a) Mina Roata. In anul 1858 a devenit proprietatea Asociatziei miniere Nicolae shi Ana Roata pana in 1899 cand Asociatzia a vandut mina lui Iacob Creewel din Londra iar un an mai tarziu a fost cumparata de o firma britanica Roata Aurra Mines Limited. In 1904 actziunile au fost concesionate unui investitor din Sibiu iar in 1910 mina a fost cumparata de stat. b). Partiile Roata. Parte a domeniului schiabil din Cavnic. Lat. rota „roata” (SHaineanu Scriban; Pushcariu cf. DER; DEX MDA); cf. rad. i.e. *rot (lit. ratas let. rats germ Rad sansk. ratha gal. rhod).

roáta rotzi s.f. 1. Motiv ornamental la tzesaturi. 2. Dans popular jucat in cerc: „Foaie verde tri scaietzi / Sa jucam roata baietzi” (Memoria 2004: 1100). Lat. rota.

roata v. luncanul; manioasa.

roata femeielor joc* popular romanesc ritual din ceremonialul de nunta intalnit in tzinutul Nasaudului. Se joaca de catre femei luni dimineatza cand se inveleshte mireasa (schimbarea cununei de mireasa cu naframa de nevasta) shi marcheaza momentul trecerii miresei in cerc in jurul scaunului care sta mireasa in timpul invelitului. Are ritm binar* shi melodie proprie; mishcarea este moderata cu pashi simpli insotzitzi de multe strigaturi* legate de eveniment. Sin.: tropota femeilor.

roata osheneasca v. braul.

roata prin casa v. ardeleana (1).

ROATA ION (zis shi Mosh Ioan Roata) (18061882 n. Rotileshti azi satul Rotileshtii Mari jud. Vrancea) deputat pontash (clacash) in Adunarea adhoc a Moldovei (1857). Exponent al tzaranimii in lupta pentru Unirea Principatelor a fost larg popularizat de Ion Creanga prin povestirile „Mosh Ion Roata shi Unirea” shi „Mosh Ion Roata shi Voda Cuza”.

ROATA DE JOS com. in jud. Giurgiu situata in C. GavanuBurdea pe raul Dambovnic; 8.266 loc. (2005). Nod rutier. Expl. de petrol shi gaze naturale (in satele Roata de Jos shi Cartojani). In satul Sadina se afla biserica Adormirea Maicii Domnului (1668) iar in satul R. de J. bisericile Sf. Nicolae (18251902) shi Adormirea Maicii Domnului (1880).

roata rotzi s. f. 1. ruleta (la cazinou). 2. (la pl.) picioare. 3. (tox.) pastila pilula tableta de substantze stupefiante sau psihotrope.

a merge k un ceasornic / k ceasul / k pe roate / k uns expr. a functziona a evolua perfect.

a pune betze in roate (cuiva) expr. a(i) face (cuiva) greutatzi; a sabota planurile cuiva.

a rasturna cu rotzilen sus expr. (er. d. barbatzi) a avea contact sexual cu o femeie.

cu trei roate la car expr. nebun aiurit.

roata tziganeasca expr. sistem de intrajutorare baneasca practicata de un grup de salariatzi la locul de munca sub forma unei colecte baneshti distribuite lunar pe rand participantzilor la sistem.