ROÁTA¹ rotzi shi roate s. f. 1. Cerc de lemn sau de metal cu spitze sau plin care invirtinduse in jurul unei osii pune in mishcare un vehicul. Rotzile pocneau tot mai des peste incrucishari treceau de pe o linie pe alta cu o sigurantza mashinala. REBREANU R. I 13. Drumul era lung shi obositor. Roatele carutzei scoteau un tzipat ascutzit shi se parea k taie auzul. DEMETRESCU O. 116. [Mosh Nichifor] pune roata la loc vira leuca suceshte lamba shia stringe la scara. CREANGA P. 125. Lua stejarul cit de gros il indoia cu minile shil facea obada de roata. NEGRUZZI S. I 245. ◊ Caii (sau boii) de la roata = caii (sau boii) rotashi. Caii de la roata fura schimbatzi cu o pereche din cei legatzi de codirla. CAMIL PETRESCU O. II 286. Cind sint doua perechi de boi perechea din urma se cheama... boii de la roate rotashi. PAMFILE A. R. 50. ◊ Expr. A fi cu trei roate la car = a nu fi intreg la minte zapacit nebun. Intzelesatzi oare vrun singur cuvint macar? Ma tem k hatmanul nostru e cu trei roate la car. HASDEU R. V. 149. A pune (o actziune) pe roate sau (despre actziuni) a merge (k) pe roate = a organiza (sau a fi organizat) asha k sa functzioneze fara piedici a face k cineva sau ceva sa fie activ. A pune (cuiva) betze in roate v. batz. A fi a cincea roata la car (sau la carutza) v. cincilea. (In constructzie cu verbul «a bate» sau cu verbe care sugereaza aceasta actziune) De la roate = foarte tare strashnic. Sa apuci un batz scurt dar gros shi sanatos shi cu acela sa incepi a mio masura peste spate shtii colea... de la roate. MARIAN O. I 345. 2. Organ de mashina in forma de cerc de metal sau de lemn cu spitze sau plin care serveshte intrun sistem tehnic la transmiterea sau la transformarea unei mishcari. Sonda e numai un vuiet de rotzi. BOGZA A. I. 49. Patru oameni stau la roata de la cirma. VLAHUTZA R. P. 6. Fintina era adinca shi nu avea nici roata nici cumpana ci numai o scara de coborit pina la apa. CREANGA O. A. 230. ◊ Roata morii = roata actzionata de o apa curgatoare care pune in mishcare o moara. Am stat la roata morii SHi roata umbla des. COSHBUC P. I 60. 3. Nume dat diferitelor obiecte asemanatoare cu roata (1) shi avind diverse utilizari: a) unealta care serveshte la torsul linii cinepii shi inului. Roata shedea in mijlocul casei shi canura toarsa nu era pentru batatura. CREANGA A. 62. La cusut shi saraduit sumane shi mai ales la roata ma intreceam cu fetele cele mari din tors. id. ib. 63; b) (determinat prin «olarului») mashina de lucru rudimentara a olarului constituita dintrun disc orizontal fixat pe un arbore rotitor vertical care olarul rotunjeshte lutul shi da forma oalelor; c) instrument de tortura care se legau altadata osinditzii pentru a fi zdrobitzi printro mishcare repede de invirtire; d) (determinat prin «norocului») cerc mare numerotat cu numere cishtigatoare care este invirtit cu mina de cumparatorii biletelor de tragere. Se opri in gradina lui Eliade chiar in fatza unei roate a norocului. CAMIL PETRESCU O. II 113; e) (in expr.) roata lumii (sau a vremii) = succesiunea evenimentelor. Cine zice altfel moshule decit vezi dumneata roata lumii se invirteshte shi noi cu dinsa. HOGASH M. N. 67. Ascultind cu adincime glasul gindurilor mele Uriasha roata vremii inapoi eu o intorc shi privesc. EMINESCU O. IV 111. ◊ Sa intors roata = sa schimbat situatzia (in defavoarea cuiva); sa intors norocul (de partea altcuiva); f) virtelnitza. 4. Obiect desen sau contur rotund k un cerc; disc. Soarele scapatacum iar roatai sascunde sub culme Vintul alene cintind deasupra padurii prin virfuri Spune traite poveshti din lumile albastreale zarii. COSHBUC P. II 63. [Corabii invechite] trecind incet k umbre tzin pinzele umflate In fatza lunei care prin eleatunci strabate SHin roata de foc galben sta fatzai k un semn. EMINESCU O. I 63. ♦ Obiect fabricat ashezat sau impachetat in forma de cerc de colac sau de covrig. Roata de cashcaval. Roata de fringhie. 5. Figura formata de mai multe fiintze sau lucruri ashezate in forma de cerc. Roate de frunze moarte navaleau la fereastra. SADOVEANU O. I 330. ◊ (In metafore shi comparatzii) Una mai cu motz a ramas linga buduroi sai infrunte [pe turci]. Turcii calari cu fesuri cu cealmale mustacioshi barboshi roata in jurul ei. STANCU D. 10. ◊ (In constructzie cu verbele «a sta» «a shedea» «a se aduna» «a se stringe» etc.) Imprejurul focului statura totzi roata pina tirziu de tot. BUJOR S. 136. Facinduse totzi roata imprejurul mamaligii ishi trase fiecare inspre dinsul partea sa. HOGASH M. N. 195. La un semn dat de zmeul cel cu trei ochi zmeii se adunara roata pe linga foc. BOTA P. 69. Fetele se prind roata iar in mijlocul horei vornicelul shi cu gazda framinta pamintul. SEVASTOS N. 77. Flacai voinici shed roata pe linga un foc mare. ALECSANDRI P. III 234. ◊ (Repetat) Oamenii au aprins focuri din paie vechi shi maracinishuri shi sau strins roateroate zvonind din glasuri cu mare insufletzire. SADOVEANU M. C. 206. 6. Mishcare circulara; invirtitura rasucire rotocol cerc. SHi filfiie deasuprai goninduse in roate Cuaripileostenite un alb shun negru corb. EMINESCU O. I 93. Paloshul Radului zbura un minut facind roata imprejurui dar sabiile shi lancile il inconjurau. ODOBESCU S. I 157. Ghitza se necajea... Minan chimir cai punea De mijloc cal apuca Vreo trei roatel invirtea. TEODORESCU P. P. 629. SHoimule shoimutz ushor Fate roata sus in zbor. ALECSANDRI P. P. 172. ◊ (In constructzie cu verbe k «a se uita» «a privi» sau in constructzii legate de ideea de a privi) Ziulica ziua toata Ishi poarta vederea roata Degeaba k o roteshte Pe mine nu ma zareshte. DESHLIU M. 31. Negoitza sa suit intrun dud mare shi sa uitat pretutindeni roata. CARAGIALE P. 88. Ursane frate! satzi faci ochirea roata SHi cit i vedea zare a ta sa fie toata! ALECSANDRI P. A. 164. Ochii roata cashi facea Jur prejur k se uita SHo fintina cami zarea. TEODORESCU P. P. 440. Murgule coama rotata Mai scoateman deal o data Sami fac ochishorii roata Sa ma uit in lumea toata Pe undeam umblat odata. JARNÍKBIRSEANU D. 314. ◊ Expr. A da roata = a merge de jur imprejur a descrie un cerc (in mers in zbor); a face ocoluri. Augurul... da roata prin odaie shi... roaga cerul cu stelele shi luna. COSHBUC P. II 192. Vinatori de dropii au dat roata ore zile shi luni intregi imprejurul falnicilor dropioi. ODOBESCU S. III 14. Apoi Corbea cemi facea? In scara picior punea Pe Roshul incalica SHo roata curtzii k da. Deteo roata dete doua Dete mare pin’ la noua. TEODORESCU P. P. 531. (Rar) A face o roata = a alerga a da o fuga; a da o raita. Maica maiculitza mea Fa o roata pin’ acasa. BIBICESCU P. P. 327. ♦ (De obicei in constructzie cu verbele «a face» sau «a se da») Figura de acrobatzie constind in rotirea laterala a corpului prin sprijinirea succesiva pe miini shi pe picioare. Se tzineau de careta alergind dupa ea iar cei mai sprinteni se dau tumba sau faceau roata pe linga portzile ei. MACEDONSKI O. III 25. [Atletul] imbla pe mini shi pe cap shi cu picioarele sta in sus... se da dea roata peste cap. SBIERA P. 262. ◊ Expr. A (se) duce dea roata = a (se) rostogoli. O farimatura de stinca se duce dea roata in vale. GANE N. I 94. Deasupra sufla furtuna asha de puternic incit ducea pasarile dea roata in aer. id. ib. 91. SHtiubeiul... se duse dea roata pina devale. SHEZ. III 24. ◊ Roata mortzii = acrobatzie care consta din alergatul in cerc cu motocicleta pe peretzii unei constructzii special amenajate.