12 definiții pentru pișcător
din care- explicative (6)
- morfologice (2)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PIȘCĂTÓR, -OÁRE, pișcători, -oare, adj. 1. (Despre insecte) Care pișcă (3), care înțeapă; înțepător. ♦ Fig. Care conține o critică tăioasă, șfichiuitor, mușcător. 2. (Despre alimente) Care ustură; pișcăcios, iute, picant. 3. (Despre oameni) Care șterpelește, care fură. – Pișca + suf. -ător.
PIȘCĂTÓR, -OÁRE, pișcători, -oare, adj. 1. (Despre insecte) Care pișcă (3), care înțeapă; înțepător. ♦ Fig. Care conține o critică tăioasă, șfichiuitor, mușcător. 2. (Despre alimente) Care ustură; pișcăcios, iute, picant. 3. (Despre oameni) Care șterpelește, care fură. – Pișca + suf. -ător.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
pișcător, ~oare [At: CANTEMIR, HR. 173 / Pl: ~i, ~oare / E: pișca + -tor] 1 a (Reg; d. oameni) Care ciupește Si: (Trs) pișcos (1). 2 a (D. insecte) Care înțeapă Si: (Trs) pișcos (2). 3 a (Fig; d. oameni) Sarcastic. 4 a (D. ger, vânt) Care provoacă unei persoane o senzație neplăcută, dureroasă, de arsură Si: (Trs) pișcos (3), pițigăios. 5 a (D. băuturi, condimente sau mâncăruri condimentate, mirosuri etc.) Pișcăcios. 6 sf (Trs; Ban) Prăjină crăpată la vârf în patru sau în opt, cu care se culeg din pom fructele la care omul nu ajunge cu mâna. 7 sf Praștie. 8 sf (Iht; reg) Țipar (Misgurnus fossilis).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PIȘCĂTÓR, -OÁRE, pișcători, -oare, adj. 1. Care pișcă (8), care înțeapă. În locul unde se afla acel foișor nu era prea multe muște pișcătoare. DRĂGHICI, R. 160. ♦ Fig. Care conține o critică tăioasă, cu aluzii înțepătoare; mușcător. Cenzura observa... ca nu cumva fraze pișcătoare să alunece la adresa nobilimii. La TDRG. 2. Care pișcă (5), înțepător. Mirosul tare, pișcător al buruienilor, al florilor sălbatice... plutește în toată împrejurimea Văii Dracului. AGÎRBICEANU, S. P. 111. 3. Care fură, care șterpelește. Copilul... să nu fie băutor, trîndav, mincinos, pișcător. La TDRG.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PIȘCĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care pișcă. 2) fig. (despre vorbe și stil) Care conține aluzii răutăcioase; înțepător; usturător; urzicător; mușcător; corosiv. 3) (despre persoane) Care are obiceiul să șterpelească. /a pișca + suf. ~ător
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pișcător a. care pișcă sau înțeapă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pișcătór, -oáre adj. Care pișcă. Înțepător la gust. Fig. Înțepător cu vorba, mordace, caustic: un critic pișcător, o critică pișcătoare. V. picant.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pișcătór adj. m., pl. pișcătóri; f. sg. și pl. pișcătoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pișcătór adj. m., pl. pișcătóri; f. sg. și pl. pișcătoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PIȘCĂTÓR adj. 1. v. înțepător. 2. v. înăsprit. 3. v. picant.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PIȘCĂTÓR adj. v. sarcastic, satiric.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PIȘCĂTOR adj. 1. înțepător. (Insectă ~.) 2. aspru, înăsprit, înțepător, pișcăcios, (reg.) pișcav, pișcos, (înv.) stifos. (Vin ~.) 3. iute, înțepător, picant, piperat, usturător. (Gust ~ al unei mîncări.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pișcător adj. v. SARCASTIC. SATIRIC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
pișcător, pișcătoareadjectiv
-
- În locul unde se afla acel foișor nu era prea multe muște pișcătoare. DRĂGHICI, R. 160. DLRLC
- 1.1. Care conține o critică tăioasă. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: mușcător sarcastic satiric șfichiuitor
- Cenzura observa... ca nu cumva fraze pișcătoare să alunece la adresa nobilimii. La TDRG. DLRLC
-
-
- 2. (Despre alimente) Care ustură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mirosul tare, pișcător al buruienilor, al florilor sălbatice... plutește în toată împrejurimea Văii Dracului. AGÎRBICEANU, S. P. 111. DLRLC
-
- 3. (Despre oameni) Care șterpelește, care fură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Copilul... să nu fie băutor, trîndav, mincinos, pișcător. La TDRG. DLRLC
-
etimologie:
- Pișca + sufix -ător. DEX '98 DEX '09