sarcastic ~a [At: HELIADE O. I 222 / Pl: (1) ~ici ~ice / E: fr sarcastique] 1 a (D. actziuni shi manifestari ale oamenilor d. fizionomia lor etc.) Care denota arata tradeaza sarcasm (1). 2 a (D. oameni) Care este plin de sarcasm (1). 3 sn Element sarcastic (1) (intro opera artistica).

SARCÁSTIC A sarcastici e adj. Plin de sarcasm batjocoritor mushcator. Zimbetui era sarcastic shi ochii lui mici ma priveau ascutzit. SADOVEANU E. 126. De tonul lui sarcastic adinc te simtzi ranit. MACEDONSKI O. I 259. ◊ (Adverbial) Rinjind sarcastic sub mustatza intaritata Ladima i puse mina pe umar. CAMIL PETRESCU N. 39. (Poetic) Gardun zari rizind safunda SHi ma tem al mai privi: Azi sarcastic el ar fi Gata sami raspunda. COSHBUC P. I 262.

SARCÁSTIC A adj. (adesea adv.) Plin de sarcasm batjocoritor incisiv. [< fr. sarcastique].

SARCÁSTIC A I. adj. (shi adv.) plin de sarcasm caustic. II. s. n. element sarcastic (I). (< fr. sarcastique)

SARCÁSTIC ~k (~ci ~ce) 1) Care exprima sarcasm; plin de sarcasm; caustic. 2) Care face uz de sarcasm; inclinat spre sarcasm. /<fr. sarcastique

sarcastic a. ce tzine de sarcasm: ton sarcastic.

* sarcástic a adj. (vgr. sarkastikós). Plin de sarcazm: ris ton sarcastic. Care face sarcazme: scriitor sarcastic. Adv. In mod sarcastic.

sarcástic adj. m. pl. sarcástici; f. sarcástica pl. sarcástice

sarcástic adj. m. pl. sarcástici; f. sg. sarcástica pl. sarcástice

SARCÁSTIC adj. 1. satiric (livr.) acrimonios (inv.) satiricesc (fig.) biciuitor caustic incisiv intzepator mushcator pishcator shfichiuitor taios usturator. (Eshti cam ~.) 2. v. batjocoritor. 3. v. rautacios.

SARCASTIC adj. 1. satiric (inv.) satiricesc (fig.) biciuitor kustic incisiv intzepator mushcator pishcator shfichiuitor taios usturator. (Eshti cam ~.) 2. batjocoritor (livr.) sardonic (fig.) kustic incisiv usturator. (Ton ~.) 3. rautacios (livr.) malitzios (fig.) veninos. (O aluzie ~.)