16 definitzii pentru pashi
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relatzionale (4)
- argou (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
PASHÍ pashesc vb. IV. Intranz. 1. A face unul sau mai multzi pashi a inainta pas cu pas a parcurge o distantza mergand pe jos; a se deplasa a se duce a calca a merge. ♦ (Adesea fig.) A inainta a avansa. 2. A intra a patrunde (intrun spatziu). ♦ Fig. A se apropia de sau a atinge o anumita varsta a intra intro anumita perioada de timp. 3. A ieshi. 4. A trece (cu un singur pas sau cu catziva pashi) dincolo de ceva; a depashi. ◊ Tranz. Pasheshte shantzul. Din pas3.
PASHÍ pashesc vb. IV. Intranz. 1. A face unul sau mai multzi pashi a inainta pas cu pas a parcurge o distantza mergand pe jos; a se deplasa a se duce a calca a merge. ♦ (Adesea fig.) A inainta a avansa. 2. A intra a patrunde (intrun spatziu). ♦ Fig. A se apropia de sau a atinge o anumita varsta a intra intro anumita perioada de timp. 3. A ieshi. 4. A trece (cu un singur pas sau cu catziva pashi) dincolo de ceva; a depashi. ◊ Tranz. Pasheshte shantzul. Din pas3.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
pashi [At: PSALT. HUR. 29v/17 / Pzi: ~shesc / Imt: (reg) pashi / E: / pas2] 1 vi A face unul sau mai multzi pashi2 (1). 2 vi A inainta pas cu pas. 3 vi A parcurge o distantza mergand pe jos. 4 vi A se deplasa pe jos calcand pe ceva. 5 vi (Fig) A progresa. 6 vt (Inv; ie) A ~ pe cineva din urma A urma foarte de aproape pe cineva a merge imediat dupa cineva. 7 vt (Iae) A se lua dupa cineva Si: a urmari. 8 vi (Cu determinarile „inainte” sau „mai departe”; shfg) A inainta. 9 vi (Inv; cu determinarea „impotriva”) A se impotrivi. 10 vi (Inv; cu determinarea „la mijloc”) A interveni k mediator. 11 vt (Rar; c. i. distantze) A parcurge. 12 vi (Udp „in”) A intra. 13 vi (Fig) A se nashte. 14 vi (Fig) A se apropia de sau a atinge o anumita varsta a intra intro anumita perioada de timp. 15 vi A ieshi. 16 vi (Udp „peste”) A trece cu un singur pas sau cu catziva pashi dincolo de ceva. 17 vi (Fig; irg) A incalca o lege o intzelegere.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PASHI pashesc vb. IV. 1. Intranz. A face unul sau mai multzi pashi a inainta pas cu pas; a calca a merge. Pasheam incet prin mijlocul misterioasei frumusetzi [a poienii]. SADOVEANU O. VII 223. Necajit de oboseala care ma cuprinse pasheam in neshtire oprinduma la fiecare douazeci de pashi sa deslushesc cantonul. DUNAREANU CH. 115. De pe coasta pe sub ulmi Se scoboara mieiin vale Obosit shi blind popor SHi cintind pasheshteagale O copilan urma lor. COSHBUC P. 1157. ◊ Fig. Pe cer in miez de noapte Stau stelele in rind Iar luna printre ele Pasheshte meditind. COSHBUC P. II 268. Pasheshte lin o barca pe unda adormita! ALEXANDRESCU M. 97. ◊ Expr. A pashi in virful picioarelor = a merge fara a face zgomot a pashi ushor. 2. Intranz. Fig. A inainta a progresa a se dezvolta. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Romin clasa muncitoare in fruntea intregului popor muncitor din tzara noastra pasheshte hotarit pe drumul construirii socialismului. LUPTA DE CLASA 1950 nr. 4 44. 3. Intranz. (Construit cu prep. «in» «prin» etc.) A intra. Cind a pashit in casa i ardeau ochii shi ia atzintit asupra lui Pantziru. SADOVEANU O. VIII 193. Tu auzi pashind in tinda E iubitul care vine De mijloc sa te cuprinda. EMINESCU O. I 76. In casa nu iash pashi Daca nu mi teash iubi! JARNÍKBIRSEANU D. 272. ♦ A aparea a se prezenta ashi face aparitzia. Iubirea e un inger cen casa cind pasheshte SHi pragul shi caminul cu pasul lui sfintzeshte. ALECSANDRI T. II 107. 4. Tranz. A trece. Ii arunca o singura privire de cum a pashit pragul. SAHIA N. 93. Cum pashira pragul portzii incepura curtzile shi palaturile a haui. ISPIRESCU L. 194. Daca ploua... acest piriiash neinsemnat pre care un copil il poate pashi se face atit de mare incit adese pravale carele incarcate. NEGRUZZI S. I 316. ◊ Intranz. (Construit cu prep. «peste») Nesimtzit sa desprins canatul ferestrei... Jder a saltat shi a pashit peste prichici. SADOVEANU F. J. 603. ◊ Fig. Pashea peste greutatzi totdeauna cu nadejdea k mini o sa fie mai bine decit azi. MIRONESCU S. A. 57.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
A PASHÍ ~ésc 1. intranz. 1) A face unul sau mai multzi pashi. 2) A parcurge o distantza (cu pasul); a calca. 3) fig. A se deplasa inainte (in spatziu shi in timp); a inainta; a avansa. 4) A trece facand un pas. ~ peste parau. 2. tranz. A trece cu pasul; a calca. ~ groapa. /Din pas
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
pashì v. a inainta pas cu pas a umbla: copilul pashia in urma lui.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
pas v. (intrebuintzat numai la imperativ) 1. a pashi: pasa cu Dzeu fiica mea! ISP.; 2. a cauta: pasa de te du acolo CR. [Lit. a face un pas].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
2) pashésc (est) shi pishésc (vest) v. intr. (d. pas 1. V. shi pas 4). Fac pashĭ merg umblu: shĭa scrintit picĭoru shi nu poate pashi. V. tr. Fac pashĭ pe deasupra cuĭva: la pashit calu fara sal atinga. Vechĭ shi „ma departez” shi „calc”: pashitor de lege calcator de lege.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
pashí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pashésc imperf. 3 sg. pasheá; conj. prez. 3 sa pasheásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
pashí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pashésc imperf. 3 sg. pasheá; conj. prez. 3 sg. shi pl. pasheásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
pashi (conj. pasheasca)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
PASHÍ vb. 1. a calca (inv. shi reg.) a pasa. (A ~ in varful picioarelor.) 2. v. apuca. 3. v. merge. 4. v. intra.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
PASHÍ vb. v. abate calca contraveni incalca nesocoti viola.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
PASHI vb. 1. a calca (inv. shi reg.) a pasa. (A ~ in virful picioarelor.) 2. a apuca a se indrepta a o lua a merge a se orienta a pleca a porni (rar) a (se) indruma (pop.) a purcede a se purta (inv. shi reg.) a nazui (Transilv.) a aradui. (A ~ spre casa.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
pashi vb. v. ABATE. CALCA. CONTRAVENI. INCALCA. NESOCOTI. VIOLA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a pashi cu dreptul expr.. a incepe cu bine a lua un start bun
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
a pashi cu stangul expr. a incepe prost / neinspirat a lua un start slab
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (V402) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
pashi, pashescverb
- 1. A face unul sau mai multzi pashi a inainta pas cu pas a parcurge o distantza mergand pe jos; a se deplasa a se duce. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pasheam incet prin mijlocul misterioasei frumusetzi [a poienii]. SADOVEANU O. VII 223. DLRLC
- Necajit de oboseala care ma cuprinse pasheam in neshtire oprinduma la fiecare douazeci de pashi sa deslushesc cantonul. DUNAREANU CH. 115. DLRLC
- De pe coasta pe sub ulmi Se scoboara mieiin vale Obosit shi blind popor SHi cintind pasheshteagale O copilan urma lor. COSHBUC P. I 157. DLRLC
- Pe cer in miez de noapte Stau stelele in rind Iar luna printre ele Pasheshte meditind. COSHBUC P. II 268. DLRLC
- Pasheshte lin o barca pe unda adormita! ALEXANDRESCU M. 97. DLRLC
-
- Sub conducerea Partidului Muncitoresc Romin clasa muncitoare in fruntea intregului popor muncitor din tzara noastra pasheshte hotarit pe drumul construirii socialismului. LUPTA DE CLASA 1950 nr. 4 44. DLRLC
-
- A pashi in varful picioarelor = a merge fara a face zgomot a pashi ushor. DLRLC
-
-
- Cind a pashit in casa i ardeau ochii shi ia atzintit asupra lui Pantziru. SADOVEANU O. VIII 193. DLRLC
- Tu auzi pashind in tinda – E iubitul care vine De mijloc sa te cuprinda. EMINESCU O. I 76. DLRLC
- In casa nu iash pashi Daca nu mi teash iubi! JARNÍKBIRSEANU D. 272. DLRLC
-
- Iubirea e un inger cen casa cind pasheshte SHi pragul shi caminul cu pasul lui sfintzeshte. ALECSANDRI T. II 107. DLRLC
-
- 2.2. A se apropia de sau a atinge o anumita varsta a intra intro anumita perioada de timp. DEX '09 DEX '98
-
- 3. Ieshi. DEX '09 DEX '98sinonime: ieshi
- 4. A trece (cu un singur pas sau cu catziva pashi) dincolo de ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: depashi
- Ii arunca o singura privire de cum a pashit pragul. SAHIA N. 93. DLRLC
- Cum pashira pragul portzii incepura curtzile shi palaturile a haui. ISPIRESCU L. 194. DLRLC
- Daca ploua... acest piriiash neinsemnat pre care un copil il poate pashi se face atit de mare incit adese pravale carele incarcate. NEGRUZZI S. I 316. DLRLC
- Nesimtzit sa desprins canatul ferestrei... Jder a saltat shi a pashit peste prichici. SADOVEANU F. J. 603. DLRLC
- Pashea peste greutatzi totdeauna cu nadejdea k mini o sa fie mai bine decit azi. MIRONESCU S. A. 57. DLRLC
-
etimologie:
- pas DEX '09 DEX '98