optziuni
  • info

11 definitzii pentru otrocol

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

OTROCÓL otrocoale s. n. (Reg.; in legatura cu verbele „a da” „a face”) Ocol tarcol raita; vraishte ravagii. Cf. rotocol tarcol.

OTROCÓL otrocoale s. n. (Reg.; in legatura cu verbele „a da” „a face”) Ocol tarcol raita; vraishte ravagii. Cf. rotocol tarcol.

otrocol sn [At: CREANGA A. 37 / V: ho~ po~ / Pl: ? / E: ns cf rotocol tarcol] (Reg) 1 Pata mare rotunda Si: rotocol. 2 (Cu verbele „a da” „a face”) Tarcol. 3 Ocol. 4 (De obicei in legatura cu verbele „a da” „a face”) Dezordine. 5 Ravagii.

OTROCÓL s. n. (Mold.; numai in expr.) A face (sau a da) otrocol prin (sau dupa) ceva = a pune pe goana a goni a fugari. Iaca daca nu vam sacelat astazi facetzi otrocol prin cele mitze. CREANGA A. 37.

OTROCÓL ~oále n.: A face (sau a da) ~ a) a face un ocol; a inconjura; b) a umbla de jur imprejur. [Sil. tro] /cf. rotocol tarcol

otrocol n. Mold. ocol: are sai faca un otrocol prin gashte CR. [Metateza din rotocol].

otrocól n. pl. oale (met. din rotocol). Olt. Serbia. Rotocol torocala pata mare ratunda: un otrocol de cenushe (k urma a foculuĭ. BSG. 1922 138). Tircol ocol. Mold. nord. Raĭta p. a jafui: pisica da otrocol dupa shoarecĭ (rTP. 3 92 138) a face otrocol pin lucrurile cuĭva. V. ĭama ceambur.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

otrocól (reg.) (otro) s. n. pl. otrocoále

otrocól s. n. (sil. tro) pl. otrocoále

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

OTROCÓL s. v. raita tur tura.

otrocol s. v. RAITA.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

otrocól (otrocoále) s. n. Inconjur ocol. Bg. tarkolo › tircol probabil prin incrucisharea cu rotocol (Tiktin); simpla der. prin metateza din rotocol (Philippide Principii 140; Scriban) nu pare convingatoare.

Intrare: otrocol
  • silabatzie: o-tro-col info
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • otrocol
  • otrocolul
  • otrocolu‑
plural
  • otrocoale
  • otrocoalele
genitiv-dativ singular
  • otrocol
  • otrocolului
plural
  • otrocoale
  • otrocoalelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

otrocol, otrocoalesubstantiv neutru

  • 1. regional (In legatura cu verbele „a da” „a face”) Ravagii. DEX '09 DEX '98
    sinonime: ocol raita tur tura tarcol vraishte
    • chat_bubble A face (sau a da) otrocol prin (sau dupa) ceva = a pune pe goana. DLRLC
      sinonime: fugari goni
      • format_quote Iaca daca nu vam sacelat astazi facetzi otrocol prin cele mitze. CREANGA A. 37. DLRLC
etimologie:
  • cf. rotocol tarcol DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.