13 definitzii pentru ostenitor

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

OSTENITÓR OÁRE ostenitori oare adj. (Inv. shi pop.) 1. Obositor istovitor; p. ext. greu dificil. 2. (Adesea substantivat) Care munceshte din greu care se straduieshte; muncitor truditor. Osteni + suf. tor.

OSTENITÓR OÁRE ostenitori oare adj. (Inv. shi pop.) 1. Obositor istovitor; p. ext. greu dificil. 2. (Adesea substantivat) Care munceshte din greu care se straduieshte; muncitor truditor. Osteni + suf. tor.

ostenitor ~oare [At: (a. 1640) BV I 112 / V: (irg) ostan~ (inv) ~tanitoriu ~iu a / Pl: ~i ~oare / E: osteni + tor] 1 a (Ivp) Obositor. 2 a (Ivp; pex) Greu. 34 smf a (Ivp) (Persoana) care munceshte din greu Si: muncitor truditor. 5 sm (Reg; mpl) Persoana care da ajutor la nuntzi sau la inmormantari.

OSTENITÓR OÁRE ostenitori oare adj. 1. Obositor istovitor extenuant. [Poezia] este scrisa pe shasesprezece silabe fara k lungimea versurilor so faca ostenitoare. MACEDONSKI O. IV 46. Calatoria fu lunga shi ostenitoare. ODOBESCU S. I 146. Iato... ashteptind sfirshitul k un somn dupa o ostenitoare calatorie. NEGRUZZI S. I 289. 2. Care se straduieshte care munceshte din greu; muncitor truditor. Dupa cum atzi fost ostenitori SHi cheltuitori Poftim fitzi buni shi primitori. SHEZ. I 38. ◊ (Substantivat) Am fost k un ostenitor mut Carea grait shi nu shia dat seama. ARGHEZI V. 245. Linga biserica aceasta e mormintul monahului Chirii Carp unul din ostenitorii shi fundatorii ei. NEGRUZZI S. I 215.

OSTENITÓR ~oáre (~óri ~oáre) inv. Care provoaca osteneala; obositor; istovitor. Excursie ~oare. /a (se) osteni + suf. ~tor

ostenitor a. care osteneshte: calatorie ostenitoare.

ostenitór oáre adj. Care te osteneshte: drum discurs ostenitor. Care s’a ostenit care a muncit p. ceva: ostenitoriĭ bisericiĭ.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

ostenitór (inv. pop.) adj. m. pl. ostenitóri; f. sg. shi pl. ostenitoáre

ostenitór adj. m. pl. ostenitóri; f. sg. shi pl. ostenitoáre

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

OSTENITÓR adj. v. anevoios dificil epuizant extenuant greu istovitor obositor trudnic.

ostenitor adj. v. ANEVOIOS. DIFICIL. EPUIZANT. EXTENUANT. GREU. ISTOVITOR. OBOSITOR. TRUDNIC.

Intrare: ostenitor
ostenitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ostenitor
  • ostenitorul
  • ostenitoru‑
  • ostenitoare
  • ostenitoarea
plural
  • ostenitori
  • ostenitorii
  • ostenitoare
  • ostenitoarele
genitiv-dativ singular
  • ostenitor
  • ostenitorului
  • ostenitoare
  • ostenitoarei
plural
  • ostenitori
  • ostenitorilor
  • ostenitoare
  • ostenitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

ostenitor, ostenitoareadjectiv

invechit popular
  • 1. Extenuant, istovitor, obositor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote [Poezia] este scrisa pe shasesprezece silabe fara k lungimea versurilor so faca ostenitoare. MACEDONSKI O. IV 46. DLRLC
    • format_quote Calatoria fu lunga shi ostenitoare. ODOBESCU S. I 146. DLRLC
    • format_quote Iato... ashteptind sfirshitul k un somn dupa o ostenitoare calatorie. NEGRUZZI S. I 289. DLRLC
  • 2. adesea substantivat Care munceshte din greu care se straduieshte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dupa cum atzi fost ostenitori SHi cheltuitori Poftim fitzi buni shi primitori. SHEZ. I 38. DLRLC
    • format_quote Am fost k un ostenitor mut Carea grait shi nu shia dat seama. ARGHEZI V. 245. DLRLC
    • format_quote Linga biserica aceasta e mormintul monahului Chiril Carp unul din ostenitorii shi fundatorii ei. NEGRUZZI S. I 215. DLRLC
etimologie:
  • Osteni + sufix tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.