7 definitzii pentru truditor (s.m.)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
TRUDITÓR OÁRE truditori oare adj. s. m. shi f. (Persoana) care munceshte din greu care desfashoara o activitate obositoare extenuanta. Trudi + suf. tor.
truditor ~oare smf a [At: LB / Pl: ~i ~oare / E: trudi + tor] (Pop; shi liv) 12 (Persoana) care munceshte din greu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
TRUDITÓR OÁRE truditori oare adj. (Pop. shi livr.; adesea substantivat) Care munceshte din greu care desfashoara o activitate obositoare extenuanta. Trudi + suf. tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de dante
- actziuni
TRUDITÓR OÁRE truditori oare adj. (SHi substantivat) Care desfashoara o activitate obositoare extenuanta; care se straduieshte care munceshte din greu. Voinic cu mijlocul supt k la totzi truditorii din greu. SADOVEANU A. L. 158.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
TRUDITÓR2 ~i m. rar Persoana care produce nemijlocit bunuri materiale; om al muncii. /a trudi + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
truditór adj. m. s. m. pl. truditóri; adj. f. s. f. sg. shi pl. truditoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
truditór adj. m. s. m. pl. truditóri; f. sg. shi pl. truditoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
truditor, truditorisubstantiv masculin truditoare, truditoaresubstantiv feminin truditor, truditoareadjectiv
- 1. (Persoana) care munceshte din greu care desfashoara o activitate obositoare extenuanta. DEX '09 DLRLC
- Voinic cu mijlocul supt k la totzi truditorii din greu. SADOVEANU A. L. 158. DLRLC
-
etimologie:
- Trudi + sufix tor. DEX '98 DEX '09