ORÁSH orashe s. n. 1. Forma complexa de ashezare umana avand multiple dotari edilitare de obicei cu functzie administrativa industriala comerciala politica shi culturala; urbe. ◊ Loc. adj. De orash = care provine din orash care are caracteristicile aspectul obiceiurile etc. de la orash. ◊ Haine de orash = a) haine mai bune decat cele de lucru; b) haine croite dupa moda de la orash. 2. P. restr. Partea centrala a unui orash (1); centru. 3. Populatzia locuitorii unui orash (1). Din magh. város.

orash sn [At: (a. 1521) HURMUZAKI XI 843 / V: (inv) ur~ / Pl: ~e shi (reg) ~uri / E: mg város] 1 Ashezare importanta cu populatzie numeroasa cu intreprinderi shi institutzii constituind de obicei un centru industrial comercial cultural politic shi administrativ Si: (inv) cetate targ urbe. 2 (Is) Haine de ~ Haine mai bune decat cele de lucru. 3 (Ias) Haine croite dupa moda de la orash. 4 (Reg; ics) Dea ~ul Oina. 5 (Ila) De ~ Care provine din orash (1). 6 (Ial) Care are caracteristicile orashului (1). 7 (Pop; ie) A trai k vitzelul la ~ A trai foarte rau. 8 (Prc) Parte centrala a unui orash Si: centru. 9 Locuitori ai unui orash (1).

ORÁSH orashe s. n. 1. Forma complexa de ashezare omeneasca cu dimensiuni variabile shi dotari industriale avand de obicei functzie administrativa industriala comerciala politica shi culturala; urbe. ◊ Loc. adj. De orash = care provine din orash care are caracteristicile aspectul obiceiurile etc. de la orash. ◊ Haine de orash = a) haine mai bune decat cele de lucru; b) haine orasheneshti croite dupa moda de la orash. 2. P. restr. Partea centrala a unui orash (1); centru. 3. Populatzia locuitorii unui orash (1). Din magh. város.

ORÁSH orashe s. n. 1. Ashezare omeneasca importanta cu populatzie numeroasa cu intreprinderi shi institutzii care constituie un centru industrial comercial cultural politic shi administrativ. Vezi tu tovarashe orashul Cum se inaltza penserat K o cetate fermecata Sub cerul tzarii instelat? Frunza Z. 40. Nui dragutz frumos cal meu Nici in sat nici in orash. JARNÍKBIRSEANU D. 30. Orash deschis v. deschis. ◊ Loc. adj. (in opozitzie cu de tzara) De orash = care provine din orash care are caracteristicile orashului. Marfa de orash. (Expr.) Haine de orash = a) (spre deosebire de haine de seara de sarbatoare) haine mai bune decit cele de lucru shi mai proaste decit cele de gala; b) haine orasheneshti croite dupa moda de la orash. 2. (Prin restrictzie) Partea centrala a unui orash (1); centru. Ieshira din gara shi o luara pe jos pe bulevard spre orash. REBREANU R. II 224. 3. Locuitorii unei astfel de ashezari. Orashul ride shi petrece Huieshten chihot. BENIUC V. 34. Orashul intreg mariata Expira in durerea mortzii. ALECSANDRI T. II 179.

ORÁSH ~e n. 1) Localitate de mari dimensiuni centru administrativ industrial comercial shi cultural. 2) Partea centrala a unei astfel de localitatzi (in raport cu periferiile). ◊ A pleca in ~ a se duce in centrul orashului. 3) Populatzia unei astfel de localitatzi. /<ung. város

orash n. 1. adunarea unui mare numar de case randuite pe ulitzi; 2. locuitorii orashului: tot orashul e in fierbere. [Ung. VÁROS].

orásh n. pl. e (ung. város de unde shi bg. sirb. varoš orash; turc. varoš suburbie alb. varróš ngr. varósi). Asociatziunea unuĭ mare numar de case shi curtzĭ aliniate pe laturile stradelor: orashele Statelor Unite s’aŭ dezvoltat rapede. Locuitoriĭ unuĭ orash: tot orashu e in picĭoare. SHedere la orash modu de vĭatza al orashenilor: orashu te slabeshte. Orashu etern Roma: orashu sfint Ĭerusalimu Medina Meca Roma dupa religiunĭ. La orash intr’un orash (in opoz. cu la tzara). In orash nu acasa: Acasaĭ boĭeru? Nu. E in orash. In Serbia városh (dupa sirb.). V. cetate urbe sat.

cartiérorásh s. n. Cartier cu o mare extindere ◊ „Cartierorash. De ce orash? Pentru k noul cartier va fi k numar de apartamente cat un orash de pilda cat Sibiul.” Sc. 23 II 62 p. 3. ◊ „La Suceava numele de «Arini» definea o mahala insalubra. «Arini» este astazi numele unui cartierorash al unui spatziu urban de cea mai aleasa modernitate.” Sc. 2 IV 75 p. 2; v. shi albargintiu (din cartier + orash; Fl. Dimitrescu in LL 10/65 p. 232)

oráshcapitála s. n. Orash cu functzie de capitala a unei tzari ◊ „Nea prezentat fotografiile «din copilarie» ale orashuluicapitala la rubrica «Bucureshtiul necunoscut».” R.lit. 20 III 75 p. 16. ◊ „Nici unul din aceste locuri nu mai poate raspunde astazi cu demnitate noului profil al orashuluicapitala.” Sc. 27 IV 77 p. 1 (din orash + capitala)

oráshdormitór s. n. ◊ „Zeci de familii parasesc zilnic cartierele in care locuiesc in care sau nascut populand orashelesatelit din jurul Capitalei ashanumitele «orashedormitoare» lipsite de infrastructura comerciala shi culturala care confera Parisului specificul shi farmecul sau.” Sc. 26 XII 75 p. 4 (din orash + dormitor dupa fr. ville [cité] dortoir; PR 1955)

orásheróu s. n. Orash ai carui locuitori sau comportat vitejeshte (in timpul razboiului) ◊ „Zi de zi leningradenii adauga frumusetzilor orashuluierou perle ale viitorului.” Sc. 10 I 63 p. 3. ◊ „Preshedintele R.S. F. Iugoslavia I.B. Tito a inmanat in cadrul unei mari adunari populare ordinul de orasherou localitatzii Divar din Bosnia.” Sc. 6 VI 74 p. 6; v. shi 28 VII 63 p. 4 (din orash + erou dupa rus. gorodgheroi; OSRI)

oráshgigánt s. n. Orash de mari proportzii ◊ „Daca mai dorim k padurile shi campiile micile orashele istorice shi vechile cartiere de locuit sa ramana pe locurile lor [...] daca nu vrem sa locuim in orashegigant intinse pe 500 de mile orashe fara inceput shi fara sfarshit atunci ieshirea este una singura [...]” I.B. 14 VI 72 p. 4. ◊ „Orashegigant. Ciudad de Mexico va fi orashul cel mai populat in anul 2000 cu 32 milioane de locuitori.” Sc. 5 I 77 p. 5; v. shi I.B. 5 IV 84 p. 8 (din orash + gigant)

oráshgradína s. n. Orash plin de verdeatza k o gradina ◊ „In mine creshte tot mai puternic sentimentul de mandrie pentru orashelegradini din patria mea.” Gaz. lit. 23 II 61 p. 8. ◊ „La Nashville mam intalnit deodata cu un orashgradina.” Sec. 20 6/66 p. 187. ◊ „Cald omagiu adus orashuluigradina filmul capata in cele din urma atributele unui poem scris intro frumoasa clipa de inspiratzie.” I.B. 5 III 75 p. 2; v. shi Sc. 27 V 63 p. 6 Cont 20 VI 69 p. 4 Sc. 13 XII 75 p. 4 (din orash + gradina)

oráshlaboratór s. n. Mica localitate structurata in jurul unui mare laborator (aici de producere a drogurilor) ◊ „Politzia panameza a descoperit ascuns intro zona de paduri [...] un adevarat orashlaborator specializat in producerea drogurilor [...]” R.l. 1 VI 84 p. 6. ◊ „A.C.M. [este] considerat drept unul dintre principalii responsabili ai constructziei «orashuluilaborator al drogului» recent descoperit la frontiera dintre cele doua tzari.” R.l. 15 VI 84 p. 6 //din orash + laborator//

oráshmamút s. n. Orash de mari proportzii ◊ „[...] a vizitat recent New Yorkul. A dorit fireshte k in limita timpului fixat sa cunoasca cat mai mult orashulmamut.” Fl. 4 VII 70 p. 32. ◊ „Se apreciaza k pe harta acestei regiuni vor aparea adevarate orashemamut cu populatzii de pana la 40 milioane de locuitori.” Sc. 19 X 75 p. 6 (din orash + mamut)

oráshmartír s. n. Orash care a avut mult de suferit ◊ „[...] listele cu semnaturi [urmeaza] a fi depuse in orashulmartir [Hiroshima] exact in ziua celei dea 40a comemorari a tragediei care a traito.” Sc. 12 XII 84 p. 6. ◊ „In orashulmartir Timishoara a avut loc un impresionant marsh.” R.l. 8 V 90 p. 2 (din orash + martir)

oráshmonumént s. n. Orash cu numeroase monumente; orash care prin el insushi este un monument ◊ „Cu tot caracterul sau de «orashmonument» Leningradul este mereu tanar.” Sc. 6 XI 63 p. 3. ◊ „Orashemonumente [...] monumente ale civilizatziei umane: Persepolis shi Venetzia.” I.B. 22 I 72 p. 2. ◊ „Venetzia este un orashmonument o splendida concretizare a imaginatziei shi frumosului.” Lit. 3234/95 p. 1 (din orash + monument)

oráshmuzéu s. n. Orash cu numeroase institutzii de interes artistic istoric etc; orash care prin el insushi este un muzeu ◊ „Un orashmuzeu” [Viena] Sc. 14 XI 62 p. 3. ◊ „Am avut sentimentul dupa ce am vazut castelul de la Wawel din Cracovia shi apoi vechiul colegiu k ma aflu intrun mare orashmuzeu in care istoria apasa implacabil pe ziduri.” R.l. 20 VII 74 p. 6. ◊ „Ravenna orashmuzeu” I.B. 18 VI 87 p. 2; v. shi Cont. 28 IX 67 p. 5 27 VIII 73 p. 12 R.lit. 11 VII 74 p. 24 (din orash + muzeu dupa fr. villemusée)

oráshpórt s. n. Orash care traieshte mai ales prin portul sau ◊ „Miercuri orashulport Genova a ramas paralizat de greva generala.” Sc. 7 X 66 p. 6. ◊ „Am colindat marile orasheporturi Livorno shi Marsilia in care se intrepatrund vechiul shi modernul.” I.B. 5 I 71 p. 4. ◊ „60 de piese de o inestimabila valoare au fost donate recent muzeului din Bombay de catre serviciul vamal al marelui orashport.” Sc. 23 IX 76 p. 6; v. shi Cont. 21 XI 69 p. 10 Sc. 29 I 73 p. 4 R.l. 7 V 74 p. 2 4 XII 87 p. 6 (din orash + port)

oráshsatelít s. n. Orash nou creat langa alt orash mai mare menit sal descongestioneze pe acesta din urma ◊ „[Krinkovo] primul orashsatelit al Moscovei.” I.B. 20 VI 61 p. 3. ◊ „Zilele trecute a fost dat in folosintza primul bloc din orashulsatelit Colibashi.” Sc. 26 III 74 p. 2. ◊ „In apropierea orashului Assuan [...] se va construi un orashsatelit proiectat pentru un milion de locuitori.” I.B. 26 IV 84 p. 4; v. shi 20 VI 61 p. 3 Cont. 17 XII 65 p. 10 Sc. 9 III 67 p. 6; v. shi orashdormitor (din orash + satelit dupa fr. villesatellite; cf. engl. town satellite germ. Satellitenstadt rus. gorodsatellit; BD 1967 DTP)

oráshstatziúne s. n. Orash care este o statziune (balneara) ◊ „Florile orashuluistatziune Vatra Dornei.” Sc. 24 IV 76 p. 4. ◊ „Daca trecetzi prin Vatra Dornei nu se poate sa nu va opritzi pentru cateva clipe shi in frumosul parc al nu mai putzin frumosului orashstatziune.” Sc. 3 V 79 p. 2; v. shi R.l. 7 XI 84 p. 1 (din orash + statziune)

oráshshantiér s. n. Orash in care se construieshte intens ◊ „Orashulshantier [...] traieshte durata cu o intensitate a muncii [...]” Sc. 4 X 70 p. 1. ◊ „CehuSilvaniei un orashshantier.” R.l. 6 II 79 p. 5 (din orash + shantier)

orásh s. n. pl. oráshe

orásh s. n. pl. oráshe

+orashmartir s. n. pl. orashemartir

ORÁSH s. 1. (livr.) cetate citadela urbe (inv.) politie targ (grecism inv.) hora. (Un mare ~.) 2. v. centru.

ORASH s. 1. (livr.) cetate citadela urbe (inv.) politie tirg (grecism inv.) hora. (Un mare ~.) 2. centru (pop.) tirg. (Ma duc putzin in ~ cu prietenii.)

orásh (oráshe) s. n. Urbe tirg cetate. Mag. város (Miklosich Slaw. Elem. 134; Cihac II 519) cf. sb. cr. varoš alb. varroš ngr. βαρόσι. Der. orashan s. m. (locuitor al orashului) apare in doc. slavorom. din 1439; orashenesc adj. (de orash); orasheneshte adv. (k la orash); orashanca s. f. (locuitoare a orashului); orashenime s. f. (lume de la orash); orasnic (var. orajnic) s. m. (titlu dat odinioara in sec. XVII armashului in Mold.) probabil pentru k avea in sarcina politzia urbana.

ORASH DESCHIS localitate urbana declarata k atare de catre un beligerant in scopul evitarii bombardamentelor shi actziunilor de lupta pe teritoriul respectiv pentru a crutza valori culturale shi artistice deosebite evacuanduse totodata fortzele militare din orash.

ORÁSH (< magh.) s. n. 1. Forma complexa de ashezare umana avand dimensiuni variabile shi multiple dotari edilitare de obicei cu functzie politicoadministrativa industriala comerciala shi culturala; constructziile sunt grupate in ansambluri arhitectonice shi organizate in zone cu utilizari bine definite (industriale comerciale administrative de locuintze etc.); exercita o mare influentza economica shi organizatorica asupra zonei inconjuratoare. Primele o. au aparut in milen. 71 i. Hr. in Mesopotamia Palestina Egipt China etc. (cea mai veche ashezare urbana din lume este considerat Ierihonul milen. 7 i. Hr.). Au cunoscut o mare dezvoltare in Grecia antica shi in Imp. Roman. In perioada destramarii sclavagismului shi al inceputul Evului Mediu in Europa apuseana a avut loc un proces de ruralizare a o. spre deosebire de rasaritul Europei unde au continuat sa se dezvolte. Incepand din sec. 10 o. au cunoscut o noua etapa in dezvoltarea lor economica politica shi culturala. In epoca moderna shi contemporana o. sau dezvoltat rapid ajungand sa cuprinda in tzarile avansate din punct de vedere industrial c. 5080% din intreaga populatzie a tzarii. Pe teritoriul Romaniei o. au aparut in sec. 76 i. Hr. sub forma coloniilor greceshti (Histria Tomis Callatis) apoi in Dacia romana (Apulum Napoca Potaissa sh.a.) in sec. 13 d. Hr. Dupa o perioada de decadere in timpul migratziei populatziilor o. au reaparut in Evul Mediu dezvoltanduse in jurul curtzilor domneshti al centrelor militare fortificate la incrucisharea drumurilor comerciale. Inceputul sec. 19 marcheaza o noua faza in dezvoltarea urbanistica a tzarii. In sec. 20 o. au cunoscut o puternica dezvoltare economica demografica urbanistica culturala. In prezent (2001) in Romania exista 265 orashe (fatza de 142 in 1930 148 in 1950 shi 184 in 1966) dintre care 94 mai mari shi cu functzii complexe au rangul de municipiu. Orashele Romaniei au o repartitzie teritoriala diversa fiind dezvoltate pe toate treptele de relief de pe tzarmul Marii Negre pana la peste 1.000 m alt. K marime unul (Capitala) are in jur de 2 mil. shapte au peste 300.000 patru intre 200.000 shi 300.000 12 de la 100.000 la 200.000 84 intre 20.000 shi 100.000 celelalte avand sub 20.000 loc. Aproape toate au functzii diversificate shi k urmare a procesului de sistematizare shi remodelare urbana au dobandit un aspect urbanistic modern ingloband totodata constructziile shi ansamblurile arhitectonice valoroase din trecut. ◊ Dr. O. deschis v. deschis. O. liber v. liber. ♦ P. restr. Partea centrala a unui orash (1); centru. 2. Populatzia locuitorii unui orash (1).

AB URBE CONDITA (lat.) de la intemeierea orashului Romanii incepeau numararea anilor de la intemeierea Romei (753 i. Hr.).

DIVINA NATURA DEDIT AGROS ARS HUMANA AEDIFICAVIT URBES (lat.) divina natura a daruit ogoarele maiestria omului a cladit orashele M. Terentius Varro „Res rusticae” III 1.

FEDERATZIA MONDIALA A ORASHELOR INFRATZITE (F.M.O.I.) organizatzie internatzionala neguvernamentala cu sediul la Paris creata in 1957 in scopul stabilirii relatziilor de colaborare shi prietenie intre locuitorii unor orashe din tzari diferite.

ORASHU NOU com. in jud. Satu Mare situata in SV depr. Oash pe raul Talna; 6.972 loc. (2003). Statzie (in O.N.) shi halta de c. f. (in satul Orashu NouVii). Expl. de bentonit. Centru de prelucr. artistica a lemnului (Racsha). In satul O.N. mentzionat documentar in 1270 se afla o biserica din sec. 15 (azi biserica reformata) iar in satul Petreshti biserica romanocatolica Sf. Elisabeta (1786); bisericile ortodoxe Adormirea Maicii Domnului (1858) shi Nashterea Maicii Domnului (1864) in satele Racsha shi Prilog.

ORASHUL STALIN v. Brashov (2).

URBI ET ORBI (lat.) catre orash (catre Roma) shi catre Univers Benedictziunea papala catre credincioshii de pretutindeni. In sens larg a vesti urbi et orbi a declara un lucru in auzul tuturor.

Ab urbe condita sau: Urbis conditae (lat. „De la intemeierea orashului”) Romanii obishnuiau sa dateze anii ab urbe condita adica de la infiintzarea Romei. Aceasta data corespunde cu anul 753 (i.e.n.) cind Romulus legendarul fondator al cetatzii a tras prima brazda pe locul unde sa intemeiat Roma. De atunci dupa cilrele anului respectiv romanii scriau initzialele U.C. (urbis conditae). De pilda: Anul 478 U.C. inseamna anul 478 de la fondarea Romei. Istoria romana a lui Titus Livius poarta titlul Ab urbe conditia libri. IST.