orásheróu s. n. Orash ai carui locuitori sau comportat vitejeshte (in timpul razboiului) ◊ „Zi de zi leningradenii adauga frumusetzilor orashuluierou perle ale viitorului.” Sc. 10 I 63 p. 3. ◊ „Preshedintele R.S. F. Iugoslavia I.B. Tito a inmanat in cadrul unei mari adunari populare ordinul de orasherou localitatzii Divar din Bosnia.” Sc. 6 VI 74 p. 6; v. shi 28 VII 63 p. 4 (din orash + erou dupa rus. gorodgheroi; OSRI)