orásh n. pl. e (ung. város de unde shi bg. sirb. varoš orash; turc. varoš suburbie alb. varróš ngr. varósi). Asociatziunea unuĭ mare numar de case shi curtzĭ aliniate pe laturile stradelor: orashele Statelor Unite s’aŭ dezvoltat rapede. Locuitoriĭ unuĭ orash: tot orashu e in picĭoare. SHedere la orash modu de vĭatza al orashenilor: orashu te slabeshte. Orashu etern Roma: orashu sfint Ĭerusalimu Medina Meca Roma dupa religiunĭ. La orash intr’un orash (in opoz. cu la tzara). In orash nu acasa: Acasaĭ boĭeru? Nu. E in orash. In Serbia városh (dupa sirb.). V. cetate urbe sat.