MÚSCA mushte s. f. I. 1. Denumire data mai multor genuri de insecte cu aparatul bucal adaptat pentru supt shi intzepat^[1] dintre care cea mai cunoscuta (Musca domestica) traieshte pe langa casa omului; p. gener. (pop.) nume dat oricarei insecte mici zburatoare careia nu i se cunoashte numele. ◊ Expr. Sa se auda musca! = sa fie tacere deplina sa fie linishte perfecta. Rau de musca = a) (despre cai) naravash; b) (despre oameni) care nushi poate infrana simtzurile; senzual. A cadea (sau a se baga) k muscan lapte = a sosi undeva intrun moment rau ales sau a interveni intro discutzie in mod nepotrivit. A fi (sau a se shti a se simtzi) cu musca pe caciula = a fi (sau a se shti a se simtzi) vinovat. A se aduna (sau a se strange a veni) k mushtele (la miere) = a se aduna undeva in numar mare. A muri k mushtele = a muri in numar foarte mare. A se speria de toate mushtele = a se speria de orice fleac de toate nimicurile. ◊ Compuse: muscatzetze = insecta din Africa Ecuatoriala care transmite boala somnului (Glossina palpalis); muscacolumbaca = insecta de circa 5 mm lungime care inoculeaza la vite shi la oameni o substantza foarte toxica (Simulium columbaczensis); muscaverde = insecta de culoare verde cu reflexe metalice care depune ouale pe cadavre pe alimente (mai ales pe carne) etc. (Lucilia caesar); muscacenushiedecarne = insecta de culoare cenushie care depune larvele pe alimente pe carne etc. (Sarcophaga carnaria); muscadecal = insecta de culoare brunaroshcata parazita pe suprafatza corpului unor animale (Hippobosca equina); muscacireshelor = insecta de culoare neagra care depune oua in cireshe in perioada coacerii (Rhagoletis cerasi); muscadevarza = insecta ale carei larve ataca varza shi alte plante din familia cruciferelor (Chortophila brassicae); muscamare (sau albastra decarne) sau muscahoiturilor = specie de musca mare cu abdomenul albastru lucios care ishi depune ouale pe cadavre pe alimente etc. (Calliphora vomitoria); muscabetziva = insecta foarte mica care traieshte in roiuri shi ishi depune ouale in must (Drosophila funebris sau fenestrarum). ♦ Musca artificiala = imitatzie de insecte sau de larve montata pe carligul de pescuit shi folosita k momeala pentru peshti. 2. (Inv. shi pop.) Albina. II. P. anal. 1. (La oameni) Smoc de par lasat sa creasca sub buza inferioara. ♦ Mustatza foarte mica. 2. (Reg.) Cavitate innegrita care o prezinta dintzii calului dupa care i se poate aprecia varsta. 3. (Pop.) Vana neagra la radacina nasului (evidenta la unele persoane). 4. (La tir) Punct negru situat in mijlocul panoului de tragere; (la pl.) lovituri in centrul tzintei. 5. (Reg.) Punct de broderie la cusaturile cu motive natzionale. 6. (Sport) Categorie de greutate in care sunt incadratzi sportivii intre 49 shi 51 kg la box iar la lupte juniorii pana la 48 kg shi seniorii pana la 52 kg. Lat. musca. modificata

musca sf [At: PSALT. SCH. 251/11 / Pl: mushte (rar) mushti / E: ml musca] 1 (SHic ~nazdravana ~decasa) Specie de insecta din familia dipterelor de culoare cenushieinchisa cu o singura pereche de aripi subtziri shi cu aparat bucal pentra supt Si: (reg) baza gaza mushitza (3) (Musca domestica). 2 (Ie) Pentru o ~ ishi da palme Se zice despre omul iute manios shi indaratnic. 3 (Ie) De nar fi ~ pe resteu ar ramane pamantul nearat Se spune ironic despre cei care ishi dau importantza dar nu lucreaza conshtiincios. 4 (Ie) Vulturul dupa mushte nu alearga Se spune despre oamenii de caracter care dispretzuiesc faptele josnice. 5 (Ics) (Dea) ~can groapa Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 6 (Ie) A se aduna sau a se strange ori a veni k mushtele la miere A se aduna in numar mare shi cu mare placere acolo unde se pot obtzine anumite avantaje. 7 (Ie) A se lua dupa ~ A tzine cont de sfaturile unor povatzuitori rai. 8 (Ilv) Ai veni (cuiva) ~k la nas A se supara. 9 (Ilv) Ai lua (cuiva) ~k de la nas A domoli avantul sau pornirile cuiva. 10 (Ie) A spune sau a scrie ~ pe perete A spune lucruri fantastice de necrezut. 11 (Ilav) De cand se scria ~k pe perete De demult. 12 (Ial) Niciodata. 13 (Ie) A cadea sau a se baga k ~can lapte A interveni in discutzie intrun mod nepotrivit. 14 (Iae) A veni undeva nepoftit. 15 (Ie) A se vari k ~k in baligar A se vari pretutindeni cu insistentza nepoftit. 16 (Ie) A fi sau a se simtzi ori a se shti cu ~k pe caciula A se simtzi vinovat. 17 (Ie) A se bate de ~ A sta degeaba. 18 (Ie) Are iapa ~ Se spune despre oamenii nervoshi neastamparatzi sau nerabdatori. 19 (Ie) A se bate k de ~ A nushi gasi locul. 20 (Ie) A avea gustul mushtelor A avea obiceiuri rele. 21 (Ilv) A face ~ cat camila A exagera. 2223 (Ils ila) Rea (sau rar rau) de ~ (Persoana) imorala care are mereu relatzii sexuale nepermise. 24 (Ie) Ai pieri (cuiva) ~k A se potoli. 25 (ie) A muri k mushtele A muri in numar foarte mare. 26 (Ie) Sa se auda ~k! Se spune pentru a impune o tacere totala. 27 (Ent; ic) ~neagra (sau ~cenushie ~manantzica) Specie de musca (1) foarte mica (Musca corvina). 28 (Ent; is) ~de gunoi (sau ~debaliga ~verde) sau ~catziganului Specie de musca (1) mare de culoare de obicei verde (Musca Caesar). 29 (Ic) ~mare (sau ~albastra ~decarne ~nazdravana) sau ~cahoiturilor (sau hantzului) Insecta mai mare decat musca (1) avand culoarea albastrie Si: (reg) boanza boarna (Calliphora vomitoria). 30 (Ic) ~decireshe Insecta de culoare neagra cu pete galbene pe piept shi cu brauletze castanii pe pantece care ishi depune ouale in cireshe Si: musculitza cireshelor (Rhagoletis cerasi). 31 (Ic) ~cacalului sau ~cacailor (sau ~cainelui) ~decal (sau ~caiasca ~caineasca) ~cavitelor ~rea ~veninoasa ~verde Insecta paroasa cu trupul lunguietz cu pieptul galbui shi cu doua pete castanii pe aripi care ishi depune de obicei ouale pe genunchii shi pe sholdurile cailor Si: (reg) muscoi (4) gazacalului strecheacailor trantordecai (Gastrophilus equi). 32 (Iae) ~cacalului sau ~cacailor (sau ~cacainelui) ~decal (sau ~caiasca ~caineasca) Insecta mica lata de culoare galbenaruginie care se ashaza de obicei sub coada cailor pe vitele cornute shi pe caini Si: (reg) batucel cercelitzadecal chicheritzadecal goangadecaini goangacaineasca (Hippobosca equina). 33 (Ic) ~betziva (sau ~de struguri ~depoama ~devin ~deamanunta) Insecta foarte mica care traieshte in roiuri shi ishi depune ouale in must (1) Si: (reg) mushtitza (1) betziva musculitza (2) (Drososophila funebris). 34 (Ent; ic) ~deviermi (sau ~albastra ~verde ~vanata ~veninoasa ~dehoit ~custreaped ~rasunatoare) sau ~cacainelui Viermanar (Sarcophaga carnaris). 35 (Ic) ~camortzilor Insecta ceva mai mare decat musca (1) de culoare albastruie (Sarcophaga mortuarum). 36 (Ic) ~columbaca (sau ~rea ~veninoasa ~naprasnica ~otravitoare ~desharpe ~deceamica ~damica ~mushcatoare sau ~colombaca) Insecta de culoare albicioasa care traieshte in roiuri atacand vitele shi inoculandule un lichid toxic care le poate provoca moartea Si: (reg) goangademarha (Simulium colombaczeusis). 37 (Ent; reg; ic) ~debazdarat ~debazdarit (sau ~debazai ~debazait ~demarha) sau ~caboului Streche (Hypoderma bovis). 38 (Inv; ic) ~oarba (sau ~tauna) Taun (Tabanus bovinus). 39 (Reg; ic) ~dalacitza Musca otravitoare care poate provoca moartea vitelor. 40 (Inv; ic) ~cafructuluialb Musca bazaitoare care face mushitza pe branzeturi (Cutris). 41 (Is) ~ artificiala Imitatzie de musca (1) folosita de pescari in locul celei naturale. 42 (Is) Mushte zburatoare (sau volante) Mici pete sau puncte care ni se pare k se mishca in campul vizual indicand congestia retinei o anemie etc. 43 (Is) Categoria ~ Categorie in care intra boxerii cu cea mai mica greutate (intre 48 shi 51 de kilograme). 44 Boxer care face parte din categoria musca (43). 45 (Ivp; reg shic ~cagradinii) Albina (Apis mellifica). 46 (Reg; ic) ~mare Matca (1) a albinelor. 47 (Pgn) Insecta. 48 (Ic) ~catzetze Insecta din Africa ecuatoriala care prin intzepare transmite omului agentul bolii somnului (Glossina palpalis). 49 (Ent; reg; ic) ~depadure Ploshnitzadecamp. 50 (Reg; ic) ~debrad Cardepadure {Bostrychus typograpyhus). 51 (Ent; inv; ic) ~tzantzara TZantzar (Culex). 52 (Reg) Fugau (Hydrometra stagnorum). 53 (Pan) Smoc de par lasat sa cresca sub buza inferioara Si: (rar) buche. 54 (Pan) Mustatza mica. 55 (Pop) Vana neagra la radacina nasului sub frunte (evidenta la unele persoane). 56 (Reg) Mursa² (1). 57 (La tir) Punct negru situat in centrul panoului de tragere. 58 (La tir; lpl) Lovituri in centrul tzintei. 59 (Reg) Broderie cu floricele sau cu motive natzionale cusuta cu arnici sau cu atza neagra. 60 (Pop; ie) Nu shtie sa faca o ~ sau nu shtie sa faca doua mushtencarligate Se spune despre fata sau femeia care nu shtie sa coase rauri pe camashi. 61 (Reg) Altoi. 62 (Reg) Catare la armele de foc. 63 (Reg; ic) ~caiasca Boala a calului nedefinita mai indeaproape Si: (reg) shoarec. 64 (Reg; ic) ~verde Insecta de culoare verde cu reflexe metalice care depune ouale pe cadavre pe alimente (mai ales pe carne) etc. (Lucilla caesar). 65 (Ie) A se speria de toate mushtele A se speria de orice fleac de toate nimicurile. 66 (Ic) ~devarza Insecta ale carei larve ataca varza shi alte plante din familia cruciferelor (Chrotophila brassicae).

MÚSCA mushte s. f. I. 1. Denumire data mai multor genuri de insecte cu aparatul bucal adaptat pentru supt dintre care cea mai cunoscuta (Musca domestica) traieshte pe langa casa omului; p. gener. (pop.) nume dat oricarei insecte mici zburatoare careia nu i se cunoashte numele. ◊ Expr. Sa se auda musca! = sa fie tacere deplina sa fie linishte perfecta. Rau de musca = a) (despre cai) naravash; b) (despre oameni) care nushi poate infrana simtzurile; senzual. A cadea (sau a se baga) k muscan lapte = a sosi undeva intrun moment rau ales sau interveni intro discutzie in mod nepotrivit. A fi (sau a se shti a se simtzi) cu musca pe caciula = a fi (sau a se shti a se simtzi) vinovat. A se aduna (sau a se strange a veni) k mushtele (la miere) = a se aduna undeva in numar mare. A muri k mushtele = a muri in numar foarte mare. A se speria de toate mushtele = a se speria de orice fleac de toate nimicurile. ◊ Compuse: muscatzetze = insecta din Africa ecuatoriala care transmite boala somnului (Glossina palpalis); muscacolumbaca = insecta de circa 5 mm lungime care inoculeaza la vite shi la oameni o substantza foarte toxica (Simulium columbaczensis); muscaverde = insecta de culoare verde cu reflexe metalice care depune ouale pe cadavre pe alimente (mai ales pe carne) etc. (Lucilia caesar); muscacenushiedecarne = insecta de culoare cenushie care depune larvele pe alimente pe carne etc. (Sarcophaga carnaria); muscadecal = insecta de culoare brunaroshcata parazita pe suprafatza corpului unor animale (Hippobosca equina); muscacireshelor = insecta de culoare neagra care depune oua in cireshe in perioada coacerii (Rhagoletis cerasi); muscadevarza = insecta ale carei larve ataca varza shi alte plante din familia cruciferelor (Chortophila brassicae); muscamare (sau albastra decarne) sau muscahoiturilor = specie de musca mare cu abdomenul albastru lucios care ishi depune ouale pe cadavre pe alimente etc. (Calliphora vomitoria); muscabetziva = insecta foarte mica care traieshte in roiuri shi ishi depune ouale in must (Drosophila funebris sau fenestrarum). ♦ Musca artificiala = imitatzie de insecte sau de larve montata pe carligul de pescuit shi folosita k momeala pentru peshti. 2. (Inv. shi pop.) Albina. II. P. anal. 1. (La oameni) Smoc de par lasat sa creasca sub buza inferioara. ♦ Mustatza foarte mica. 2. (Reg.) Cavitate innegrita care o prezinta dintzii calului dupa care i se poate aprecia varsta. 3. (Pop.) Vana neagra la radacina nasului (evidenta la unele persoane). 4. (La tir) Punct negru situat in mijlocul panoului de tragere; (la pl.) lovituri in centrul tzintei. 5. (Reg.) Punct de broderie la cusaturile cu motive natzionale. 6. (Sport) Categorie de greutate in care sunt incadratzi sportivii intre 48 shi 51 kg la box iar la lupte juniorii pana la 49 kg shi seniorii pana la 52 kg. Lat. musca.

MÚSCA mushte s. f. I. 1. Insecta din ordinul dipterelor cu aparatul bucal adaptat pentru supt care traieshte pe linga casa omului; nume dat shi altor insecte din acelashi ordin; (popular) nume dat oricarei insecte mici zburatoare careia nu i se shtie numele. O musca imi cinta in jurul capului o muzica lina. SADOVEANU O. VI 313. Musca. a ieshit din nou a plecat a reaparut. ARGHEZI F. T. 110. Se putea auzi musca zbirniind atita linishte shi tacere se facu. ISPIRESCU L. 143. Cum erau filele cam unse trageau mushtele shi bondarii la ele. CREANGA A. 4. Nu toate mushtele fac miere (= nu totzi oamenii se arata destoinici la munca la care sint pushi; aparentzele inshala). ◊ Fig. SHi numai omul cel mare stapine tul osindeshti K sa moara deopotriva cu mushtele omeneshti. HASDEU R. V. 165. ◊ (Cu sens colectiv) Faci samne... cu capii asha k un cal ce se apara de musca? ALECSANDRI T. I 357. ◊ Expr. Sa se auda musca! = sa fie tacere deplina. Cal rau de musca = cal naravash. A cadea (sau a se baga) k (sau cum cade cum se baga) muscan lapte = a sosi undeva intrun moment rau ales a interveni intro discutzie in chip nepotrivit. Teai fi imprietenit cu vreun baiat cheminduse k ai pe cineva acolo shi k nu cazi cum cade muscan lapte. PAS Z. I 293. A fi (a se shti sau a se simtzi) cu musca pe caciula v. caciula. A se aduna (a se stringe sau a veni) k mushtele la miere = a se aduna undeva la ceva placut (in mare numar). (Despre o colectivitate de oameni) A muri k mushtele = a muri in numar foarte mare pe capete cu nemiluita. ◊ Compuse: muscaalbastra (de carne) = musca mai mare decit musca de casa cu abdomenul albastrulucios (Calliphora vomitoria); muscoi; pasaremusca v. pasare. 2. (Popular) Albina. Ii era drag sa invetze shi el meshteshugul albinaritului iar maica Evlampia bagase de seama k avea dar; nul intzepau mushtele. SADOVEANU P. M. 50. II. 1. Mic smoc de fire din barba lasate sa creasca sub buza inferioara. V. barbishon cioc. Mustatza mica matasoasa avea parca sub’ ea un soi de sedila pusa pe buza de jos o ashazisa musca. V. ROM. octombrie 1953 135. 2. Scobitura innegrita in dintzii calului care dupa virsta de 6 ani se shterge prin roadere. V. mishina ². 3. (Regional) Catarea armelor de foc.

MÚSCA múshte f. 1) Insecta din ordinul dipterelor cu doua aripi subtziri shi cu aparatul bucal adaptat pentru intzepat shi pentru supt. ~decasa. ◊ A se aduna (sau a se strange a se gramadi a veni) k mushtele la miere a se aglomera intrun loc (unde este rost de cashtig ushor fara munca). (Sa se auda) ~a! sa fie linishte perfecta. A se simtzi (sau a se shti) cu ~a pe caciula a se simtzi vinovat de ceva. Nu toate mushtele fac miere nu oricine (poate) face bun shi folositor. 2) pop. Orice insecta mica zburatoare. 3) Semn negru in mijlocul panoului de tragere. [G.D. mushtei] /<lat. musca

musca f. insecta diptera cu aripioare transparente: cu musca pe caciula vinovat (aluziune la hotzul de stup care fu tradat de albina aninata pe caciula lui). [Lat. MUSCA].

músca f. pl. shte (lat. mŭsca musca d. vgr. myiske dim. d. myia musca; it. pv. cat. sp. pg. mosca fr. mouche). Un insect dipter care plictiseshte foarte mult oameniĭ (maĭ ales la masa) shi vitele. Alte insecte zburatoare care seamana a musca. Fire de barba lasate nerase supt buza. A te viri k musca a te amesteca in toate plictisinduĭ pe ceĭlaltzĭ. A fi raŭ de musca a suferi din pricina mushtelor (de ex. a strechiiĭ) vorbind de kĭ. A fi cu musca pe cacĭula a fi orĭ a te simtzi vinovat (pin aluziune la un TZigan care furase mĭere shi fusese inchis cu altziĭ banuitzĭ shi eĭ fara sa fie vinovatzĭ. La inchisoare judecatorul le zise: „Musca se va pune pe cacĭula celuĭ vinovat”. Atuncĭ TZiganu fara sa se gindeasca ce face ridica mina la cacĭula k sa alunge musca imaginara shi asha fu descoperit in hohotele de ris ale celorlaltzĭ). Prov. Nu toate mushtele fac mĭere (ci numaĭ albinele) nu totzĭ oameniĭ is harnicĭ. Mishina.

prindemushte m. cascagura.

músca s. f. g.d. art. múshtei; pl. múshte

músca s. f. g.d. art. múshtei; pl. múshte

musca mushte.

!muscatzetze s. f. art. g.d. art. mushteitzetze; pl. mushtetzetze

músca ciréshelor / músca de ciréshe s.f. art. + s.f. / s.f. + prep. + s.f.

músca columbák s. f. + adj.

músca de cal s. f. + prep. + s. m.

músca de cárne s. f. + prep. + s. f.

MÚSCA s. (ENTOM.) 1. (Musca domestica) (inv. shi reg.) mushitza (reg.) baza gaza. 2. muscacalului (Gastrophitus equi) = (inv. shi reg.) scleptz (reg.) muscoi taun gazacalului muscacraiasca strecheacailor trantordecai; musca hoiturilor v. muscaalbastra; muscaalbastra (Calliphora vomitoria) = musca hoiturilor musca de carne muscamare (reg.) boanza boarna muscahantzului muscanazdravana; muscabetziva v. mushitza; musca columbaca (Simulium columbaezensis) = (reg.) goangademarha muscadamica muscanaprasnica muscaotravitoare muscarea muscaveninoasa; musca de carne v. muscaalbastra; muscamare v. muscaalbastra.

MÚSCA s. v. albina ganganie gaza hexapod insecta mishina.

musca s. v. ALBINA. GINGANIE. GIZA. HEXAPOD. INSECTA. MISHINA.

MUSCA s. (ENTOM.) 1. (Musca domestica) (inv. shi reg.) mushitza (reg.) biza giza. 2. muscacalului (Gastrophitus equi) = (inv. shi reg.) scleptz (reg.) muscoi taun gizacalului muscacaiasca strecheacailor trintordecai; muscahoiturilor (Calliphora vomitoria) = muscaalbastra muscadecarne muscamare (reg.) boanza boarna muscahantzului muscanazdravana; muscaalbastra (Calliphora vomitoria) = muscahoiturilor muscadecarne muscamare (rcg.) boanza boarna muscahantzului muscanazdravana; muscabetziva (Drosophila funebris) = betziva rnushitza musculitzadevin; muscacolumbaca (Simulium columbaczensis) = (reg.) goangademarha muscadamik muscanaprasnica muscaotravitoare muscarea muscaveninoasa; muscadecarne (Calliphora vomitoria) = muscahoiturilor muscaalbastra muscamare (reg.) boanza boarna muscahantzului muscanazdravana; muscamare (Calliphora vomitoria) = muscahoiturilor muscaalbastra muscadecarne (reg.) boanza boarna muscahantzului muscanazdravana.

músca (múshte) s. f. 1. Insecta (Musca domestica). 2. Albina. 3. Par lasat sa creasca sub buza inferioara. 4. Cavitate innegrita pe dintzii calului. Mr. megl. musca istr. mushke. Lat. musca (Pushcariu 1137; CandreaDens. 1180; REW 5766) cf. it. prov. cat. sp. port. mosca fr. mouche. Der. muscar s. m. (insecta Telephorus fucus; gelat Muscicapa griseola); muscarie (var. muscaraie) s. f. (multzime de mushte); muscura adj. (oaie cu pete negre pe cap); cuvint care Giuglea Cercetari lexicografice 18 il deriva din lat. musculus < muscidus cu probabilitate redusa shi care a trecut la bg. muskur (Capidan Raporturile 210).

AQUILA NON CAPIT MUSCAS (lat.) vulturul nu prinde mushte Cine este preocupat de lucruri importante nu se lasa furat de nimicuri. V. shi De minimis non curat praetor.

Aquila non capit muscas (lat. „Vulturul nu prinde mushte”) proverb latin foarte raspindit. Se foloseshte shi azi la fel k in vremea lui spre a semnala metaforic k lucrurile fara insemnatate nu trebuie sa constituie o preocupare pentru un om de seama intocmai cum vulturul semetz nu se intereseaza de nishte biete musculitze. (Vezi loc. De minimis non curat praetor).

musca mushte s. f. 1. centru al unei tzinte la tir. 2. (er.) vulva vagin.

a da afara mushtele din Cishmigiu / din Herastrau expr. a lenevi a trandavi.

a muri k mushtele expr. a muri in numar foarte mare.

a pashte bobocii / mushtele / vantul expr. a pierde vremea fara rost.

a se baga k muscan curul calului / in curul vacii / in lapte expr. a fi inoportun.

a se invarti k o musca fara cap expr. v. a se invarti k un coi intro caldare

a se vari k muscan curul calului / vacii expr. a interveni in mod inoportun (intro discutzie intro actziune etc.).

mushte s. f. (intl.) antecendente penale.

rea de musca expr. nimfomana.