músca (múshte) s. f. 1. Insecta (Musca domestica). 2. Albina. 3. Par lasat sa creasca sub buza inferioara. 4. Cavitate innegrita pe dintzii calului. Mr. megl. musca istr. mushke. Lat. musca (Pushcariu 1137; CandreaDens. 1180; REW 5766) cf. it. prov. cat. sp. port. mosca fr. mouche. Der. muscar s. m. (insecta Telephorus fucus; gelat Muscicapa griseola); muscarie (var. muscaraie) s. f. (multzime de mushte); muscura adj. (oaie cu pete negre pe cap); cuvint care Giuglea Cercetari lexicografice 18 il deriva din lat. musculus < muscidus cu probabilitate redusa shi care a trecut la bg. muskur (Capidan Raporturile 210).