Definitzia cu ID-ul 921869:

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

MÚSCA mushte s. f. I. 1. Insecta din ordinul dipterelor cu aparatul bucal adaptat pentru supt care traieshte pe linga casa omului; nume dat shi altor insecte din acelashi ordin; (popular) nume dat oricarei insecte mici zburatoare careia nu i se shtie numele. O musca imi cinta in jurul capului o muzica lina. SADOVEANU O. VI 313. Musca. a ieshit din nou a plecat a reaparut. ARGHEZI F. T. 110. Se putea auzi musca zbirniind atita linishte shi tacere se facu. ISPIRESCU L. 143. Cum erau filele cam unse trageau mushtele shi bondarii la ele. CREANGA A. 4. Nu toate mushtele fac miere (= nu totzi oamenii se arata destoinici la munca la care sint pushi; aparentzele inshala). ◊ Fig. SHi numai omul cel mare stapine tul osindeshti K sa moara deopotriva cu mushtele omeneshti. HASDEU R. V. 165. ◊ (Cu sens colectiv) Faci samne... cu capii asha k un cal ce se apara de musca? ALECSANDRI T. I 357. ◊ Expr. Sa se auda musca! = sa fie tacere deplina. Cal rau de musca = cal naravash. A cadea (sau a se baga) k (sau cum cade cum se baga) muscan lapte = a sosi undeva intrun moment rau ales a interveni intro discutzie in chip nepotrivit. Teai fi imprietenit cu vreun baiat cheminduse k ai pe cineva acolo shi k nu cazi cum cade muscan lapte. PAS Z. I 293. A fi (a se shti sau a se simtzi) cu musca pe caciula v. caciula. A se aduna (a se stringe sau a veni) k mushtele la miere = a se aduna undeva la ceva placut (in mare numar). (Despre o colectivitate de oameni) A muri k mushtele = a muri in numar foarte mare pe capete cu nemiluita. ◊ Compuse: muscaalbastra (de carne) = musca mai mare decit musca de casa cu abdomenul albastrulucios (Calliphora vomitoria); muscoi; pasaremusca v. pasare. 2. (Popular) Albina. Ii era drag sa invetze shi el meshteshugul albinaritului iar maica Evlampia bagase de seama k avea dar; nul intzepau mushtele. SADOVEANU P. M. 50. II. 1. Mic smoc de fire din barba lasate sa creasca sub buza inferioara. V. barbishon cioc. Mustatza mica matasoasa avea parca sub’ ea un soi de sedila pusa pe buza de jos o ashazisa musca. V. ROM. octombrie 1953 135. 2. Scobitura innegrita in dintzii calului care dupa virsta de 6 ani se shterge prin roadere. V. mishina 2. 3. (Regional) Catarea armelor de foc.