MOÁRA mori s. f. 1. Instalatzie special amenajata pentru macinarea cerealelor; cladire constructzie prevazuta cu asemenea instalatzii. ◊ Expr. Ai merge (sau ai umbla ai toca) (cuiva) gura k o moara (hodorogita sau stricata neferecata etc.) = a vorbi mult (shi inutil). K la moara = a) pe rand in ordinea sosirii; b) (in legatura cu verbele „a intra” „a ieshi” sau cu echivalentele acestora) intrun continuu dutevino. A(i) da (cuiva) apa la moara = ai crea cuiva o situatzie favorabila; a incuraja a stimula. Ai veni (cuiva) apa la moara = a se schimba imprejurarile in favoarea cuiva. Ai lua (sau ai taia) (cuiva) apa de la moara = a) a priva pe cineva de anumite avantaje de care sa bucurat; b) a intrerupe pe cineva in timp ce vorbeshte a nui permite sa mai vorbeasca sau a face sa nu mai vorbeasca. A mana apa la moara sa = a cauta sa traga singur toate foloasele. Ai umbla (cuiva) moara = ai merge bine ai merge toate din plin. Ai sta (cuiva) moara = a nui mai merge bine; a nu mai avea profituri avantaje. A ajunge de la moara la rashnitza = a ajunge rau; a decadea a scapata. (Livr.) A se bate (sau a se lupta) cu morile de vant = a intreprinde actziuni inutile ridicole; a se lupta cu dushmani ireali. ♦ (Depr.; de obicei urmat de determinari k „hodorogita” „stricata” etc.) Gura (considerata k organ al vorbirii); p. ext. persoana care flecareshte fara incetare; melitza. 2. Mashina de lucru sau instalatzie folosita pentru maruntzirea fina a unor materiale tari (minereuri produse chimice etc.); cladire constructzie prevazuta cu asemenea mashini sau instalatzii. 3. (Inv.) Fabrica (in care materia prima era maruntzita zdrobita framantata). 4. (Reg.) Jocul de tzintar. Lat. mola.

moara sf [At: (a. 1588) CUV. D. BATR. I 210/22 / Pl: mori (ivr) moare / E: ml mola] 1 Instalatzie special amenajata pentru macinarea cerealelor. 2 Cladire constructzie prevazuta cu moara (1). 3 (Pop; ie) Ai merge (sau ai umbla ai toca) gura (k o) ~ (hodorogita sau stricata neferecata etc.) sau a baga in ~ ori a vorbi (ori a indruga) k la (sau k in) ~ A vorbi foarte tare. 4 (Iae) A vorbi mult shi fara rost. 5 (Ilav) K surdu la ~ Fara sa ia in seama nimic din ceea ce se intampla in jurul lui. 6 (Ie) A turui k ~ra fara apa A tacea. 7 (Ie) A spune un lucru in targ shi la ~ A spune ceva in gura mare la toata lumea. 8 (Ilav) K la ~ Pe rand in ordinea sosirii. 9 (ial) intrun continuu dutevino. 10 (Ie) Ai veni (cuiva) apa la ~ A se schimba imprejurarile in favoarea cuiva. 11 (Ie) A(i) da sau a(i) aduce (cuiva) apa la ~ Ai crea cuiva o situatzie favorabila. 12 (Iae) Ai inlesni sa faca un anumit lucru. 13 (Iae) A incuraja. 14 (Ie) Ai lua (sau ai taia) (cuiva) apa de la ~ A priva pe cineva de anumite avantaje de care sa bucurat. 15 (Iae) A intrerupe pe cineva in timp ce vorbeshte. 16 (Iae) A nui permite cuiva sa mai vorbeasca. 17 (Iae) A face sa renuntze Si: a descuraja. 18 (Ie) Unul macina la ~ Unul singur trage toate foloasele. 19 (Ie) A mana apa la ~ra sa A cauta sa traga foloasele singur. 20 (Ie) Ai umbla (cuiva) ~ra Ai merge bine. 21 (Iae) A fi in putere. 22 (ie) A trai k gaina la ~ A trai bine Si: a huzuri. 23 (ie) Ai sta (cuiva) ~ra A nui mai merge bine. 24 (iae) A nu mai avea profituri avantaje. 25 (ie) A ajunge de la ~ la rashnitza A ajunge rau Si: a decadea a scapata. 26 (ie) A nu avea (sau a nu fi) de ~ A nu avea cu ce trai. 27 (ie) A ispravi de ~ Ashi epuiza toate proviziile toate resursele materiale. 28 (Reg) A face (ceva) ~ A cheltui. 29 (Iae) A muri. 30 (Ie) A face dintrun fus de ~ (o) coada de tesla Ashi irosi averea cheltuind fara socoteala pe lucruri marunte. 31 (Reg; ie) A pleca k de la o ~ franta A pleca de undeva nemultzumit dezamagit. 32 (Ie) A strange k gaina la ~ A risipi. 33 (Ie) A trimite (pe cineva) de la ~ la rashnitza A face pe cineva sa saraceasca. 34 (Ie) A dejuga la ~ rea A nimeri rau. 35 (Iae) A intra intro afacere proasta. 36 (Ie) A se intoarce k ~ra in vant A fi nestatornic. 37 (Rar; ie) (Ashi face) ~ in cap Ashi crea complicatzii incurcaturi. 38 (Ie) Ai face (cuiva) (o) ~ (de cap) A rasuci parul de pe capul cuiva provocandui o durere mare. 39 (Ie) Ai face (cuiva) o ~ de vant Ashi bate joc de cineva. 40 (Ie) A da la ~ A bea zdravan. 41 (Liv; ie) A se bate (sau a se lupta) cu morile de vant A intreprinde actziuni inutile ridicole. 42 (iae) A se lupta cu dushmani imaginari. 4344 (Dep; shis ~ hodorogita ~ stricata) (Gura considerata k organ al vorbirii sau) persoana mai ales femeie care flecareshte fara incetare Si: melitza (6 8). 45 Mashina de lucru sau instalatzie folosita pentru maruntzirea fina a materialelor tari minereuri carbuni produse ale industriei chimice etc. 46 Cladire constructzie prevazuta cu moara (45). 47 (Inv) Fabrica in care materia prima era maruntzita zdrobita framantata. 48 Batoza. 49 (SHis ~ de firez ~ de ferastrau ~ de scanduri) Joagar. 50 (SHis de vanturat) Vanturatoare de semintze. 51 (SHis ~ de vanturat ~ de ales)Trior. 52 (Reg; shis ~ de zmircurat cucuruzul) Mashina de batut porumbul. 53 (Reg) Stomac la om shi la animale Vz rashnitza. 54 (Arg) Ceasornic. 55 (Reg; shics dea ~ra) TZintar. 56 (Reg; shics dea ~ra) Joc de flacai la priveghi in care catziva flacai inchipuiesc o moara (1) unul facand pe morarul iar altzii pe clientzii care vin la macinat. 57 (Reg; ics) ~ cu carea Joc de copii pentru care se folosesc doua cartzi ashezate astfel incat atunci cand sunt lasate sa se inchida foile uneia se intercaleaza cu ale celeilalte producand un fashait. 58 (Mun ics) Dea ~ra stricata Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 59 Obiect care se invarteshte. 60 (Pop) Morishca folosita k jucarie. 61 (SHis ~ de vant ~ in vant) Zbarnaitoare de speriat pasarile. 62 (Trs) Jucarie facuta dintrun carabush sau dintrun alt gandac imobilizat cu ajutorul unui ac shi lasat sa se zbata din aripi pentru a produce zgomot Si: morishca. 63 (Reg) Scranciob. 64 (Reg) Vartej in apa. 65 (Art.) Hora cu ritm vioi ai carei pashi se fac alternativ la dreapta shi la stanga. 66 (Art.) Melodie dupa care se joaca moara (65).

MOÁRA mori s. f. 1. Instalatzie special amenajata pentru macinarea cerealelor; cladire constructzie prevazuta cu asemenea instalatzii. ◊ Expr. Ai merge (sau ai umbla ai toca) (cuiva) gura k o moara (hodorogita sau stricata neferecata etc.) = a vorbi mult (shi inutil) a nui tacea gura. K la moara = a) pe rand in ordinea sosirii; b) (in legatura cu verbele „a intra” „a ieshi” sau cu echivalentele acestora) intrun continuu dutevino. A(i) da (cuiva) apa la moara = ai crea cuiva o situatzie favorabila ai inlesni sa faca un anumit lucru; a incuraja a stimula. Ai veni (cuiva) apa la moara = a se schimba imprejurarile in favoarea cuiva. Ai lua (sau ai taia) (cuiva) apa de la moara = a) a priva pe cineva de anumite avantaje de care sa bucurat; b) a intrerupe pe cineva in timp ce vorbeshte a nui permite sa mai vorbeasca sau a face sa nu mai vorbeasca. A mana apa la moara sa = a cauta sa traga singur toate foloasele. Ai umbla (cuiva) moara = ai merge bine ai merge toate din plin. Ai sta (cuiva) moara = a nui mai merge bine; a nu mai avea profituri avantaje. A ajunge de la moara la rashnitza = a ajunge rau; a decadea a scapata. (Livr.) A se bate (sau a se lupta) cu morile de vant = a intreprinde actziuni inutile ridicole; a se lupta cu dushmani ireali. ♦ (Depr.; de obicei urmat de determinari k „hodorogita” „stricata” etc.) Gura (considerata k organ al vorbirii); p. ext. persoana care flecareshte fara incetare; melitza. 2. Mashina de lucru sau instalatzie folosita pentru maruntzirea fina a unor materiale tari (minereuri carbuni produse ale industriei chimice etc.); cladire constructzie prevazuta cu asemenea mashini sau instalatzii. 3. (Inv.) Fabrica (in care materia prima era maruntzita zdrobita framantata). 4. (Reg.) Jocul de tzintar. Lat. mola.

MOÁRA mori s. f. 1. Constructzie prevazuta cu toate instalatziile necesare pentru macinarea cerealelor. Moara de aburi. Moara de apa. ▭ Ajunse la moara de scinduri negre ashezata pe tarashi voinici zguduita de fierberea apelor. SADOVEANU O. II 54. Veneau din zori scirtziind carele incarcate shi poposeau sub salciile care imprejmuiau moara. ANGHELIOSIF C. L. 24. Pe malul apei sempletesc Carari ce duc la moara. COSHBUC P. I 191. Peun deal oarecare... facea zgomot mare O moara de vint. ALECSANDRI O. 170. (Ii merge gura k o) moara stricata (sau hodorogita neferecata) se spune despre omul care vorbeshte mult caruia nui tace gura. Bre bre bre! Ce moara stricata! ALECSANDRI T. 1043. ◊ Expr. (Pe rind) k la moara = unul dupa altul fiecare la rindul sau. Pe ushile deschise larg unii intrau shi altzii iesheau k la moara. REBREANU R. II 200. Alta faina se macina acum la moara = sa schimbat rostul lucrurilor. A avea (sau a nu avea a ispravi) de moara = a avea (sau a nu avea) cele necesare pentru trai. Vorba ceea: «Cind se insoara nui de moara». CREANGA P. 155. K o piatra de moara = foarte greu (fig.) anevoios; neplacut. Ai veni cuiva apa la moara v. apa. Ai lua (sau ai taia) cuiva apa de la moara v. apa. Ai da cuiva apa la moara = a crea cuiva conditzii favorabile de afirmare de manifestare de cishtig. (Livresc) A se bate cu morile de vint = a intreprinde actziuni inutile ridicole a se lupta cu dushmani ireali. Sa ai... o victorie care satzi dea toate satisfactziile nu sa te batzi cu morile de vint k un zevzec k mine. C. PETRESCU I. II 156. ♦ Mashina de lucru care maruntzeshte prin izbire prin frecare sau prin apasare materiale relativ dure. 2. Cladire cu instalatziile necesare unde se prelucreaza prin strivire diferite materii prime. Moara de ulei. Moara de ciment. Moara de var. 3. (Regional) Numele unui joc distractiv de copii; tzintar.

MOÁRA mori f. 1) Constructzie prevazuta cu instalatzii speciale pentru macinarea cerealelor. ~ de vant. ~ de apa. ~ cu aburi. ◊ A turna apa la ~a cuiva (sau ai da cuiva apa la ~) ai crea cuiva o situatzie favorabila (pentru a infaptui ceva negativ). Ai veni cuiva apa la ~ a) ai aparea cuiva posibilitatea de a face ceva; b) a se schimba situatzia in folosul cuiva. A se bate cu morile de vant a) a intreprinde actziuni inutile; b) a lupta cu dushmani inchipuitzi. A ajunge de la ~ la rashnitza a saraci. ~ stricata (sau hodorogita sparta neferecata) palavragiu; flecar. A lua cuiva apa de la ~ a) a impiedica pe cineva sa faca ceva; a paraliza cuiva mishcarile; b) a lipsi pe cineva de un avantaj. A trai k gaina la ~ a trai in belshug. 2) Mashina pentru maruntzirea unor materiale tari (minereuri pietrish etc.) /<lat. mola

moara f. 1. mashina de macinat grau: moara de apa de vant moara cu aburi; a se lua cuiva apa dela moara al stingheri in afacerile sale (imagine luata dela moara care nu poate umbla cand nu are apa); a veni cuiva apa la moara ai merge bine afacerile; 2. fam. ciufuiala: a face cuiva o moara in cap. [Lat. MOLA].

moára f. pl. morĭ (lat. mŏla vgr. mýle [got. malan a macina] it. pv. cat. mola fr. meule [peatra de macinat ĭar moulin moara vine d. lat. mŏlinum] sp. muela port. mô. V. molar shi malaĭ). Mashina de macinat cereale. Edificiu in care e instalata aceasta mashina. A taĭa (saŭ: a lua) cuĭva apa de la moara aĭ paraliza mishcarile al face sa nu maĭ poata lucra al descuraja. Atzĭ veni apa la moara atzĭ merge bine afacerile a prinde curaj atzĭ veni momentu favorabil. A trai k gaina la moara a trai in belshug. A vorbi k moara (saŭ k o moara hodorogita) a vorbi mult shi fara shir. K la moara pe rind succesiv fiecare la rindu luĭ. V. rishnitza.

moára s. f. g.d. art. mórii; pl. mori

moára s. f. g.d. art. mórii; pl. mori

MOÁRA s. v. tzintar.

MOÁRA s. v. ceas ceasornic gater gura joagar morishca stomac.

MOARA s. tzintar (Mold.) car. (Jocul numit ~.)

moara s. v. CEAS. CEASORNIC. GATER. GURA. JOAGAR. MORISHCA. STOMAC.

moára (móri) s. f. 1. Cladire unde se macina cereale. 2. (Arg.) Ceas. 3. Jocul de tzintar. Mr. megl. moara. Lat. mǒla (CandreaDens. 1148; Tiktin; REW 5641) cf. it. prov. cat. mola fr. meule sp. muela port. mõ. Der. morar s. m. cu suf. ar (dupa Pushcariu 1108 shi CandreaDens. 1148 din lat. molārius); morareasa (var. moraritza) s. f.; moraresc adj.; morarie (var. morarit) s. f. shi n. (ocupatzie de morar); morari vb. (a face serviciul de morar); morishca s. f. (moara de mina; jucarie; guraliv).

DEALU MORII com. in jud. Bacau; 3.100 loc. (1995).

MOARA SARACA v. Moara Vlasiei.

RAU DE MOARA com. in jud. Hunedoara situata in S depr. Hatzeg la poalele N ale mtzilor Retezat pe cursul superior al raului Rau Mare; 3.409 loc. (2005). Expl. de granit. Hidrocentrale in satele Ostrovu Moc (159 MW intrata in functziune in 1986) Clopotiva (14 MW 1987) shi Ostrov (159 MW 1988). In satul R. de M. atestat documentar in 1359 se afla ruinele Curtzii cnejilor Cande (sec. 15) iar in satul Suseni mentzionat documentar in 1439 ruinele cetatzii Coltz (sau Cetatea Coltzului) construita de cnejii Cande pe un pinten stancos din mtzii Retezat. A fost una dintre cele mai puternice cetatzi cneziale din Transilvania Biserica Pogorarea Duhului Sfant (sec. 14) in satul Ostrov shi bisericile Cuvioasa Parascheva (1700) shi Sf. Ioan Botezatorul (1768) in satul Clopotiva. Acces spre rezervatziile Gemenele (din Parcul Natzional Retezat) shi spre calcarele de la Fatza Fetei (cu planta endemica Centaurea pseudophrygia ssp. retezatensis).

RAUL MORILOR v. Telitza.

SLOBOZIA MOARA com. in jud. Dambovitza situata in C. Titu pe interfluviul DambovitzaIlfov; 2.366 loc. (2005). Intre 17 febr. 1968 shi 23 ian. 1981 a facut parte din jud. Ilfov.

A se bate cu morile de vint De trei veacuri shi jumatate sint cunoscute aventurile lui Don Quijote eroul celebrului scriitor spaniol Cervantes. Intre alte ispravi din timpul peregrinarilor sale faimosul „cavaler” a pornit sa se lupte cu nishte mori de vint care in inchipuirea lui infierbintata le luase drept adversari. De atunci a te bate cu morile de vint inseamna a te lupta cu naluci cu himere. „Sa ai… o victorie care satzi dea toate satisfactziile nu sa te batzi cu morile de vint k un zevzec…” (Cezar Petrescu Intunecare). LIT.

moara mori s. f. (intl.) ceas.

a lasa (pe cineva) in boli / in moara lui expr. (pop.) a lasa (pe cineva) in pace.

a tolocani k o moara stricata expr. a vorbi mult shi fara rost.

a vorbi k o moara hodorogita / k o moara stricata expr. a palavragi a turui a trancani intruna agasandui pe cei din jur.

ai veni (cuiva) apa la moara expr. a se supara a se enerva.

moara alba expr. (intl.) ceas de buzunar de argint.

moara galbena / roshie expr. (intl.) ceas de aur.

moara neferecata / stricata expr. persoana guraliva.