ÁPA ape s. f. I. 1. Lichid incolor fara gust shi fara miros compus hidrogenat al oxigenului care formeaza unul dintre invelishurile Pamantului. ◊ Apa de Javel v. Javel. Apa neagra = glaucom. ◊ Expr. Apa de ploaie = vorbe fara contzinut vorbe goale; (concr.) lucru fara valoare. A bate apa in piua = a vorbi mult shi fara rost. A fi (totzi) o apa (shi un pamant) = a fi la fel. A intra la apa = a) (mai ales despre tzesaturi) ashi micshora dimensiunile dupa ce a fost bagat in apa (I 1); b) (fam.) a ajunge intro situatzie grea neplacuta. (Fam.) A baga (pe cineva) la apa = a face (cuiva) un mare neajuns. A nu avea (nici) dupa ce bea apa = a fi extrem de sarac. 2. Masa de apa (I 1) formand un rau un lac o mare etc. ◊ Ape teritoriale = portziune a marii sau a oceanului situata dea lungul coastelor unui stat formand o parte integranta a teritoriului acestuia. ◊ Loc. adv. K pe apa sau k apa = in mod curgator fluent; pe dinafara. SHtie lectzia k pe apa. ◊ Expr. A shti (sau a vedea) in ce ape se scalda cineva = a cunoashte gandurile intentziile sau dispozitzia cuiva. A lasa pe cineva in apele lui = a nu deranja a lasa pe cineva in pace. A nu fi in apele lui = a fi abatut sau prost dispus. Ai veni (cuiva) apa la moara = a se schimba imprejurarile in favoarea sa. Ai lua (cuiva) apa de la moara = ai crea (cuiva) conditzii nefavorabile; a face sa nu mai poata spune nimic. ♦ (La pl.) Valuri unde. 3. Fig. (La pl.) Joc de culori facut in lumina de unele obiecte lucioase. II. 1. (Urmat de determinari) Denumire data unor preparate lichide industriale farmaceutice de parfumerie etc. Apa de colonie. ◊ Apa grea = combinatzie a oxigenului cu deuteriul folosita in unele reactoare nucleare. Apa oxigenata v. oxigenat. (Pop.) Apa tare = acid azotic. Apa de clor = solutzie care ataca aurul shi platina shi este folosita k decolorant in industria textila shi a hartiei. Apa de var = solutzie cu proprietatzi antidiareice shi antiacide. 2. Fig. Denumire data unor secretzii apoase ale corpului (lacrimi saliva sudoare etc.). ◊ Expr. Ai lasa (cuiva) gura apa (dupa ceva) = a dori (ceva) nespus de mult. A fi (numai o) apa = a fi foarte transpirat. Lat. aqua.

apa sf [At: (a. 1591) ap. GCR I 38/28 / S: appa / Pl: ape (rar) apuri / E: ml aquo] 1 Lichid incolor fara gust shi fara miros compus hidrogenat al oxigenului. 2 (Ie) A cere pamant shi ~ A cere supunere deplina din partea dushmanului (la vechii pershi). 3 (Ie) A bate apa in piua A spune mereu aceleashi lucruri. 4 (Iae) A vorbi mult shi fara rost. 5 (Ie) Sangele ~ nu se face Sentimentul inrudirii de sange nu slabeshte sau nu se pierde niciodata. 6 (Ie) A nu avea (nici) dupa ce bea ~ A fi extrem de sarac. 7 (Ie) A sorbi (pe cineva) intro lingura (sau intrun pahar) de ~ A placea pe cineva foarte mult. 8 (Ie) A imbata pe cineva cu ~ rece A ametzi pe cineva cu vorba. 9 (Ie) A fierbe pe cineva fara ~ A chinui pe cineva fara mila. 10 (Ie) A spala (sau a da) (ceva) in mai multe ape A spala in mai multe randuri de apa. 11 (Ie) A face un lucru ~ A face un lucru sa dispara. 12 (Iae) A fura un lucru. 13 (Ie) A fi (totzi) o ~ A fi (totzi) la fel. 14 (Ie) A face o ~ (din toate) A shterge toate deosebirile. 15 (Ie) A scoate ~ din piatra (seaca) A realiza un lucru imposibil. 16 (Iae) A fi foarte ingenios. 17 (Ie) A scrie pe ~ A da uitarii. 18 (Iae) A nu tzine cont (de ceva). 19 (Ie) A duce ~ cu ciurul A face incercari zadarnice. 20 (Ie) A cara ~ la putz A face incercari zadarnice. 21 (Ie) A face cuiva ~ A omori pe cineva. 22 (Ie) A face ~ unei lauze A duce o lauza la preot k sa o sfintzeasca. 23 (Ie) A da ~ la shoareci A plange. 24 (Is) ~ dulce (in opozitzie cu apa sarata a marilor) Apa de baut cu contzinut scazut de sare (din rauri sau lacuri). 25 (ias) Apa potabila. 26 (Mar;^[1] Trs; is) ~ poleita Apa care contzine aur. 27 (Is) ~ aspra (sau dura) Apa calcaroasa care nu e buna de spalat (rufe). 28 (Is) ~ moale (in opozitzie cu ~ aspra) Apa de ploaie buna de spalat. 29 (Is) ~ goala (sau chioara) Apa curata neamestecata cu vin. 30 (Fig; ias) Ciorba subtzire fara zarzavat sau came. 31 (Fig; ias) Lucru fara valoare. 32 (Is) ~ minerala Apa care contzine in solutzie saruri gaze sau substantze radioactive avand proprietatzi terapeutice. 33 (Is) ~ ne(i)nceputa (pentru descantece) Apa proaspata din care inca nu a baut nimeni. 34 (Is) ~ vie Apa despre care se spune in basmele populare k invie mortzii. 35 (Is) ~ moarta Apa care poate omori pe cineva. 36 (Is) Apa mortzilor Fata morgana Vz morgana. 37 (Is) ~ mare (sau sfintzita) Agheasma. 38 (ic) ~boteaza Boboteaza. 39 (Is) ~ molinzata Apa sfintzita. 40 Masa de apa (1) formand un rau un lac o mare etc. 41 (Complinit prin rau izvor mare etc.) intreaga masa de apa (1) a raului a izvorului a marii etc. 42 (Lpl) Valuri unde. 43 (Is) ~ curgatoare Apa (40) care curge (rau izvor fluviu etc.). 44 (Is) ~ statatoare Apa (40) care nu curge (balta lac mare etc.). 45 (Is) ~ lina Apa (40) care curge incet fara valuri. 46 (Is) ~ repede Apa (40) (de munte) care curge repede. 47 (Is) ~ adanca Om potolit in aparentza dar cu o fire ascunsa. 48 (D. o apa curgatoare; ie) in susul apei in partea superioara a cursului apei. 49 (D. o apa curgatoare; ie) in josul apei in partea dinspre varsare a cursului apei. 50 (Ie) A shti (sau a vede) in ce ~ (sau ape) se adapa (sau se scalda) cineva A cunoashte gandurile intentziile sau dispozitzia cuiva. 51 (Ie) A lasa pe cineva (sa se scalde) in apele sale A lasa pe cineva in voia lui. 52 (Ie) Totzi se scalda intro ~ Totzi sunt deopotriva. 53 (Ie) A pluti in apele cuiva A fi de aceeashi parere cu cineva. 54 (Ie) A nu fi (sau a nu calatori) in apele sale A nu se simtzi bine. 55 (Iae) A fi abatut. 56 (Iae) A fi prost dispus. 57 (Ie) A nu fi cu toata apa sau in toate apele sale A nu fi in toate mintzile. 58 (Ie) Ai veni cuiva ~ la moara A se schimba imprejurarile in favoarea cuiva. 59 (Ie) Ai lua (sau ai taia) cuiva apa (de la moara) A schimba imprejurarile in defavoarea cuiva. 60 (Iae) A pune pe cineva in imposibilitatea de a face ceva. 61 (Ie) A scapa caciula pe ~ A pierde ocazia. 62 (ilav) K pe ~ (sau k apa) in mod curgator fluent. 63 (ial) Pe de rost. 64 (Ie) A pescui in ~ tulbure A profita in urma unei situatzii confuze. 65 (isp; is) Apa sambetei Rau care curge pe o campie stearpa aflata in jurul iadului shi care se revarsa in iad. 66 (Is) Apa duminicii Rau mare shi limpede care curge pe campiile din jurul raiului shi care se revarsa in rai. 67 (Ie) A se duce pe apa sambetei A se distruge. 68 (Iae) A se pierde. 69 (Ie) Duceteai pe (sau cu) apa sambetei Luatear dracul. 70 (Ie) A inchega apele A face sa inghetze apele sau sa stea pe loc. 71 (Ie) Minte de incheaga (sau ingheatza) apele Spune minciuni mari. 72 Joc de culori facut in lumina de unele obiecte lucioase. 73 (Urmat de determinari) Denumire data unor preparate lichide industriale farmaceutice de parfumerie etc. 74 (Is) ~ de soda Sifon. 75 (Is) ~ gazoasa Sifon. 76 (Is) ~ oxigenata Lichid cuprinzand o cantitate de oxigen dubla decat apa (1) obishnuita shi care are proprietatzi dezinfectante shi decolorante. 77 (Is) ~ de clor Solutzie slaba de clor cu apa (1) folosita k dezinfectant shi decolorant. 78 (Is) ~ de brom Solutzie de brom in apa (35%) folosita k decolorant shi (rar) dezinfectant. 79 (D. produse industriale farmaceutice etc.) Indica starea lichida a preparatului. 80 (Is) ~ acra Apa minerala. 81 (Chm; is) ~ regala Amestec de acid clorhidric shi acid azotic care dizolva aurul shi platina. 82 (Chm; is) ~ tare Acid azotic diluat cu apa (1) folosit in tinichigerie pentru lipit. 83 (Is) Apa craiesei Alcoolat de rozmarin. 84 (Mol; ic) ~denimic Preparat pentru tuse. 85 (ic) ~deoase Iodura de potasiu. 8688 (Fig) Denumire a unor secretzii apoase ale corpului (lacrimi saliva sudoare etc.). 89 (Pfm; ie) Ai lasa (cuiva) gura ~ (dupa ceva) A avea pofta de ceva. 90 (iae; fig) A dori ceva foarte mult. 91 (Reg; ie) Tea trecut ~ sub limba sau itzi ingheatza apa sub limba E ger mare. 9294 (Pop; ie) A lasa ~ (unui animal) A sparge (sau a intzepa) o buba o umflatura k sa se scurga lichidul din ea. 95 (Fig; ie) A lasa ~ cuiva A scoate cuiva o idee greshita din cap. 96 (Pfm; ie) A fi (numai) (o) ~ A fi foarte transpirat. 97 (Pat; pop) Dropica. 98 (Pop; ie) A avea ~ la cap A fi hidrocefal. 99 (Fig; iae) A fi prost. 100 (Pop; la vite shi cai) Umflatura plina cu lichid a picioarelor de la genunchi in jos. 101 (Pop; ie) Are ~ la picioare Se spune despre cineva care aluneca shi cade mereu. 102 (Inv; ic) Apa trandului Dizenterie. 103 (Pop; ic) ~ alba Cataracta. 104 (Pop; ic) ~ neagra Glaucom. 105 Dans popular romanesc la nuntzile tzaraneshti Si: galeata. 106 Melodia dupa care se executa acest dans. 107 (Reg) Rana. corectata

ÁPA ape s. f. I. 1. Lichid incolor fara gust shi fara miros compus hidrogenat al oxigenului care formeaza unul din invelishurile Pamantului. ◊ Apa neagra = glaucom. ◊ Expr. Apa de ploaie = vorbe fara contzinut vorbe goale; (concr.) lucru fara valoare. A bate apa in piua = a vorbi mult shi fara rost. A fi (totzi) o apa (shi un pamant) = a fi la fel. A intra la apa = a) (mai ales despre tzesaturi) ashi micshora dimensiunile dupa ce a fost bagat in apa (I 1); b) (fam.) a ajunge intro situatzie grea neplacuta. (Fam.) A baga pe cineva la apa = a face (cuiva) un mare neajuns. A nu avea (nici) dupa ce bea apa = a fi extrem de sarac. 2. Masa de apa (I 1) formand un rau un lac o mare etc. ◊ Ape teritoriale = portziune a marii sau a oceanului situata dea lungul coastelor unui stat formand o parte integrala a teritoriului acestuia. ◊ Loc. adv. K pe apa sau k apa = in mod curgator fluent; pe dinafara. SHtie lectzia pe dinafara. ◊ Expr. A shti (sau a vedea) in ce ape se scalda cineva = a cunoashte gandurile intentziile sau dispozitzia cuiva. A lasa pe cineva in apele lui = a nu deranja a lasa pe cineva in pace. A nu fi in apele lui = a fi abatut sau prost dispus. Ai veni (cuiva) apa la moara = a se schimba imprejurarile in favoarea lui. Ai lua (cuiva) apa de la moara = ai crea (cuiva) conditzii nefavorabile; a face sa nu mai poata spune nimic. ♦ (La pl.) Valuri unde. 3. Fig. (La pl.) Joc de culori facut in lumina de unele obiecte lucioase. II. 1. (Urmat de determinari) Denumire data unor preparate lichide industriale farmaceutice de parfumerie etc. Apa de colonie. ◊ Apa grea = combinatzie a oxigenului cu deuteriul folosita in unele reactoare nucleare. Apa oxigenata v. oxigenat. (Pop.) Apa tare = acid azotic. Apa de clor = solutzie folosita k decolorant in industria textila shi a hartiei. Apa de var = solutzie cu proprietatzi antidiareice shi antiacide. Apa deuterica = apa grea. 2. Fig. Denumire data unor secretzii apoase ale corpului (lacrimi saliva sudoare etc.). ◊ Expr. Ai lasa (cuiva) gura apa (dupa ceva) = a dori (ceva) nespus de mult. A fi (numai o) apa = a fi foarte transpirat. Lat. aqua.^[1]

ÁPA (I) ape s. f. I. 1. Lichid transparent shi incolor care in stare pura este o combinatzie de oxigen shi hidrogen. Era nevoie de multa apa shi apa o scotea din girla cu care se invecina curtea lui. PAS L. I 71. ◊ Apa dulce = (in opozitzie cu apa sarata a marilor) apa de izvoare shi de riuri. Peshti de mare shi peshti de apa dulce. ◊ Apa minerala = apa care contzine in solutzie saruri gaze shi substantze radioactive. (De obicei eliptic urmat de numele localitatzii respective introdus prin prep. «de») Apa de Caciulata. Apa de Slanic. ◊ Apa moale = apa care contzine foarte putzin calcar (de exemplu apa de ploaie). ◊ Expr. (Familiar) Apa de ploaie = vorbe goale fara contzinut; palavre. (Familiar) A bate apa in piua sau a bate apa sa se aleaga untul = a spune mereu acelashi lucru a vorbi mult shi fara rost. A imbata (pe cineva) cu apa rece = a incinta (pe cineva) cu vorbe goale cu fagaduieli. A fierbe (pe cineva) fara apa = ai face (cuiva) necazuri al chinui. A fi (totzi) o apa = a fi de o seama a fi egali. A face o apa din... = a shterge deosebirile dintre... a face uniform egal. A face a apa din toate acele popoare... iata ceea ce se framintase... in creierii lui Iosif al IIlea. ODOBESCU S. III 521. A intra la apa = a) (despre tzesaturi) ashi micshora dimensiunile la muierea in apa; b) fig. a ajunge intro situatzie grea. A baga (pe cineva) la apa = ai face (cuiva) un mare necaz sau o mare neplacere A nu avea (nici) dupa ce bea apa = a nu avea ce minca a fi sarac lipit. A scoate apa din piatra (seaca) = a reushi intro intreprindere grea a dovedi ingeniozitate. Cu una cu alta mai cu ce avea de la parintzi scoase apa din piatra shi ajunse a fi jinduit de multe fete in sat. DELAVRANCEA S. 24. A duce (sau a cara) apa cu ciurul v. ciur. A cara apa la putz = a face un lucru inutil. Apa mortzilor = tremurare a aerului in zilele calde care da iluzia unei ape curgatoare pe o cimpie intinsa. V. miraj fata morgana. Peste intinderile de la hotarul vederilor jucau valurile apei mortzilor aceasta fermecatoare shi amagitoare aratare. SANDUALDEA U. P. 57. ◊ Cantitate limitata din acest lichid. A spala rufele in doua ape. ◊ (In basme shi in superstitzii) Apa neinceputa = apa scoasa prima oara (intro anumita zi) dintro fintina sau dintrun izvor shi folosita in descintece. Sa ma spele in toate zilele cu apa neinceputa sami dea orzul fiert in lapte dulce. ISPIRESCU L. 15. Apa vie = apa care invie mortzii. Apa moarta = apa miraculoasa care poate inchide ranile sau imbina partzile corpului unui om taiat in bucatzi. Turna apa moarta peste toate ranele shi se ihchega carnea. ISPIRESCU L. 330. Sami aduca trei smicele de mar dulce sht apa vie shi apa moarta de unde se bat muntzii in capete. CREANGA P. 272. Apa sfintzita v. sfintzit. 2. Masa de apa (1) formind un riu un lac o mare etc.; riu fluviu (mai rar) mare. Se simtzea rece curat ushor k o apa de munte k un vint de martie. DUMITRIU N. 247. Am mers pe malul apei in valuri sami ingrop SHi cintecul shiamarul. COSHBUC P. I 60. Sub plopii rari apele suna SHi plopii rari vijiien vint. COSHBUC P. I 64. Numai apele in ropot saud din munte coborind. VLAHUTZA O. A. I 29. Trecind peste noua mari peste noua tzari shi peste noua ape mari... CREANGA P. 208. Imparatzi care lumea nu putea sai mai incapa Au venit shin tzara noastra deau cerut pamint shi apa. EMINESCU O. I 147. Urciorul nu merge de multe ori la apa (= cel care persista in actziuni nejuste trebuie pina la urma sa suporte consecintzele faptelor sale). ◊ (Adesea determinat prin numele riului al fluviului etc. la genitiv) Abia catra amiaza ajunsera la apa Bistritzei. SADOVEANU B. 69. Pe la poalele acestor muntzi curge apa Dunarii. GOLESCU i. 55. Apa curgatoare = apa care curge pe o albie inclinata shi se varsa in alta apa mai mare. Piraul riul sht fluviul sint ape curgatoare. ◊ Apa statatoare = apa care se aduna in depresiuni ale terenului (balta lac mare). Peshti de apa curgatoare SHi de apa statatoare Cu navodul pescuitzi SHi cu unditza unditzi. ALECSANDRI P. A. 93. Ape teritoriale v. teritorial. ◊ Loc. adv. In susul apei v. sus. In josul apei v. jos. (in legatura cu verbele «a shti» «a vorbi» «a spune») K (de) pe apa sau k apa = in mod curgator curent. Parca eshti un zodieri de le spui toate k de pe apa! SBIERA P. 236. Leatzi auzit [cum vorbesc frantzuzeshte]? K apa! ALECSANDRI T. I 166. ◊ Expr. A shti sau a vedea in ce apa (sau ape) se adapa (sau se scalda) cineva = a cunoashte gindurile dispozitzia sau apucaturile cuiva. Al lasa pe cineva (sa se scalde) in apele lui = al lasa pe cineva in voia sa. Orice mingiiere a mea era de prisos. Lam lasat in apele lui. SADOVEANU O. II 232. A pluti in apele cuiva = a fi de parerea cuiva al urma in totul. Sper... k... itzi voi fi intrat cu totul in plac shi k deocamdata ma pot rasfatza plutind pe deplin in apele tale. ODOBESCU S. III 155. A nu fi in apele lui sau a nu fi in toate apele = a simtzi o indispozitzie fizica sau psihica a fi abatut. Iorgule... ai ceva caremi tainuieshti... Nu eshti in apele dumitale. ALECSANDRI T. 1433. Ai veni (cuiva) apa la moara = a se schimba imprejurarile in favoarea cuiva. Ii venise acum shi lui Danila apa la moara. CREANGA P. 59. Ai lua sau ai taia (cuiva) apa de la moara = a crea (cuiva) conditzii nefavorabile de actziune sau de existentza. A pescui in apa tulbure = a se folosi de imprejurari tulburi pentru a realiza un cishtig. A se duce pe apa simbetei (sau a Dunarii a girlei) = a se prapadi a disparea. Cind sashi deie pushcan primire il chema la cancelarie majurul shi toata bucuria i se ducea pe apa simbetei. CAMILAR N. 118. Dar daca sar duce pe apa Dunarii shi a simbetei totzi ciocoii poate k nar fi rau! PAS L. 1255. Ce pe apa nu curge v. curge. ♦ (Mai ales la pl. determinat prin «a riului» «a marii» etc.) intreaga cantitate de apa a unui riu a unei mari etc.; (poetic) valuri unde. Au venit apele mari. ◊ Focul meu al stinge nu pot cu toate Apele marii. EMINESCU O. I 199. Pe un deal rasare luna k o vatra de jaratic Rumenind stravechii codri... SHale riurilor ape ce sclipesc fugind in ropot. EMINESCU O. I 76. ◊ Fig. Apele limpezi ale conshtiintzei. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 156 4/5. Lumina lunii strabatea apa geamului shi cazind piezish in luciul oglinzii se revarsa in negrul din odaie. DAN U. 186. 3. Fig. (Mai ales la pl.) Joc de culori amintind undele apei care il fac in lumina anumite obiec.e lucioase (pietre pretzioase metale matasuri). Lua fiecare inel fiecare pereche de cercei le ridica in fatza ochilor le facea sashi joace apele shi sclipirile in lumina blinda a flacarii de petrol. DUMITRIU N. 84. Pe pajishtea verde... se invirtea hora. Fetele erau in catrintze de lina vristate in fel de fel de ape. SADOVEANU O. I 73. Parul... undeaza facind apeape. DELAVRANCEA S. 108. O pala de Taban cu apele negre pe taish shi cu miner de pietre scumpe. ODOBESCU S. I 132. ♦ Fatza luciul oglinzii. Oglinda era cu rame aurite shi cu apa impiclita. C. PETRESCU A. 338. II. 1. (Urmat de diverse determinari) Denumire data unor preparate industriale farmaceutice sau de parfumerie. Apa de trandafir. Apa de melisa. Apa de ochi. ◊ Iam turnat pe git citeva linguritze de apa de colonie. NEGRUZZI S. I 62. ◊ Apa de clor = solutzie de clor in apa folosita k decolorant shi dezinfectant. Apa de var = lapte de var v. lapte. Apa tare = numele popular al acidului azotic. Apa regala ◊ amestec de acid clorhidric shi acid azotic care dizolva toate metalele inclusiv aurul shi platina. Apa oxigenata v. oxigenat. 2. Fig. Denumire data unor secretzii apoase ale corpului omenesc: a) lacrimi. Barbia io ridica suitan ochiii plini de apa. EMINESCU O. I 84; b) saliva. (Numai in expr.) Ai lasa (cuiva) gura apa (dupa ceva) = a avea o pofta mare de ceva a dori ceva nespus de mult. Le lasa gura apa la totzi dupa asha bucatzica. ISPIRESCU L. 213; c) sudoare. Din cind in cind ishi scotea batista din buzunar shtergea apa de pe obrajii dogoritzi. C. PETRESCU S. 106. ◊ Expr. A fi (numai) apa (sau o apa) = a fi foarte transpirat; d) lichid seros secretat de organism in anumite boli. Apa la genunchi. Apa la plamini (= pleurezie). Apa la cap (= hidrocefalie). ◊ Expr. (Familiar) A avea apa la cap = a fi prost idiot. A lasa apa (unui animal) = a sparge o umflatura pentru a permite sa se scurga lichidul colectat; e) lichid in care sta fetusul.

ÁPA (I) ape s. f. I. 1. Lichid transparent shi incolor care in stare pura este o combinatzie de oxigen shi hidrogen. ◊ Apa dulce = apa de izvoare shi de rauri. Apa minerala = apa care contzine saruri gaze shi substantze radioactive. ◊ Expr. (Fam.) Apa de ploaie = vorbe goale; palavre. (Fam.) A bate apa in piua = a vorbi mult shi fara rost. A imbata (pe cineva) cu apa rece = a incanta (pe cineva) cu vorbe goale. A fi (totzi) o apa (shi un pamant) = a fi la fel. A intra la apa = a) (despre tzesaturi) ashi micshora dimensiunile la muierea in apa; b) fig. (despre persoane) a ajunge intro situatzie grea. A baga (pe cineva) la apa = a face (cuiva) un mare neajuns. A scoate apa din piatra (seaca) = a reushi sa realizezi ceva cu mijloace foarte reduse. A nu avea (nici) dupa ce bea apa = a fi extrem de sarac. ♦ Cantitate limitata din acest lichid. ♦ (In basme shi in superstitzii) Apa neinceputa = prima apa scoasa (intro zi) dintro fantana sau dintrun izvor shi folosita in descantece. Apa vie = apa miraculoasa care invie mortzii. Apa moarta = apa miraculoasa care imbina partzile corpului unui om taiat sau i inchide ranile. 2. Masa de apa (1) formand un rau un lac o mare etc.; rau fluviu. Am mers pe malul apei (COSHBUC). ◊ Ape teritoriale = zonele maritime dea lungul coastelor marilor shi oceanelor asupra carora statele vecine ishi exercita dreptul lor de suveranitate. ◊ Loc. adv. K pe apa (sau k apa) = in mod curgator curent. A shti ceva k pe apa. ◊ Expr. A shti (sau a vedea) in ce ape se scalda cineva = a cunoashte gandurile intentziile sau dispozitzia cuiva. Al lasa pe cineva in apele lui = al lasa pe cineva in pace. A nu fi in apele lui = a fi abatut. Ai veni (cuiva) apa la moara = a se schimba imprejurarile in favoarea (cuiva). Ai lua (cuiva) apa de la moara = ai crea (cuiva) conditzii nefavorabile. A pescui in apa tulbure = a se folosi de imprejurari tulburi pentru dobandirea unui cashtig. A se duce pe apa sambetei = a se prapadi a disparea. ♦ Intreaga cantitate de apa a unui rau a unei mari etc.; (la pl. poetic) valuri unde. 3. Fig. Joc de culori amintind undele apei care il fac in lumina anumite obiecte lucioase. Fetele erau in catrintze de lana vrastate in fel de fel de ape (SADOVEANU). II. 1. (Urmat de determinari) Denumire data unor preparate lichide industriale farmaceutice sau de parfumerie. Apa de colonie. ◊ Compus: apatare = numele popular al acidului azotic. 2. Fig. Denumire data unor secretzii apoase ale corpului omenesc (lacrimi saliva sudoare etc.). SHtergea apa de pe obrajii dogoritzi (C. PETRESCU). ◊ Expr. Ai lasa (cuiva) gura apa (dupa ceva) = a dori (ceva) nespus de mult. A fi (numai o) apa = a fi foarte transpirat. Lat. aqua.

ÁPA ape f. 1) Lichid transparent incolor fara gust shi fara miros fiind o combinatzie de oxigen shi hidrogen. ~ potabila. ~ dura. ◊ ~ chioara se spune despre supe vinuri etc. care contzin prea multa apa shi nu au nici un gust. ~ de ploaie vorbe goale fara contzinut. 2) Masa de lichid (mare rau lac etc.). ◊ ~ curgatoare apa care curge pe o albie shi se varsa in alta apa. ~ statatoare apa care se aduna in depresiuni (lacuri baltzi). 3) fig. Joc de culori; sclipiri ale unor obiecte lucioase (pietre pretzioase matasuri metale). 4) Denumire a unor solutzii a unor preparate. ~ de colonie. ~ de trandafir. ~ de var. ◊ ~ tare numele popular al acidului azotic. ~ regala amestec de acid clorhidric shi acid azotic care dizolva toate metalele. ~ oxigenata amestec de perhidrol cu apa incolor sau albastru cu proprietatzi dezinfectante shi decolorante. 5) Secretzie a organismului (lacrimi saliva sudoare etc.). ~ la plamani. ◊ ~ la cap hidrocefalie. A fi numai ~ a fi transpirat. Ai lasa cuiva gura ~ a avea pofta de ceva. [G.D. apei] /

apa f. 1. substantza lichida transparenta fara gust shi fara miros (compusa din hidrogen shi oxigen); k apa curent curgator: a vorbi k apa; pe apa trecator frivol: sa le scriu cum cere lumea vr’o istorie pe apa? EM.; tot o apa de acelash fel; a lasa gura apa a vedea ceva placut shi al pofti; ape minerale cari ies din pamant contzinand in disolutziune materii minerale cari le dau proprietatzi speciale obishnuit curative; 2. pl. aparentze undulate (la stofe sau metale) lustrul pietrelor pretzioase; fig. stare sufleteasca dispozitziune: boierul nui in toate apele AL.; 3. intindere de apa (fie rau fluviu sau mare): apa curge pietrele raman; 4. licoare extrasa din diferite substantze: apa de Colonia apa de trandafir (V. apa tare); 5. in credintzele populare: apa vie care reda eroului rapus vieatza shi puterile (in opozitziune cu apa moarta care uneshte shi incheaga membrelei trunchiate): aceasta apa nemuritoare e adusa de pasari (shoimi shi vulturi) dela fantana ce curge prin muntzii cari se bat in capete shi numai cu mare primejdie o pot capata; apa neinceputa cea luata din fantana adusa proaspata shi din care nu bause inca niminea (joaca un rol in descantece shi in vraji); 6. in medicina populara: a) dropica; b) umflatura piciorului dela genuchiu in jos (la boi shi la cai). [Lat. AQUA].

apa f. pl. e (lat. aqua it. acqua pv. aigua fr. eau cat. aygua sp. agua ph. agoa). Lichidu care acopere cea maĭ mare parte (3ǀ5) a globuluĭ pamintesc. Fig. Sudoare: is numaĭ apa. Lichid chimic (acid parfum sh. a.): apa de Colonia (un fel de parfum) apa de florĭ (un fel de parfum intrebuintzat in cofetarie) apa tare (acid azotic) apa regala (un amestec de acid azotic shi cloridric) apa oxigenata (bioxid de idrogen descolorant) apa minerala (care contzine minerale in disolutziune) ape termale (ape minerale calde) apa vie (apa care invie mortziĭ in poveshtĭ). Riŭ lac mare: calatorie pe apa. Aparentza undulata la stofe la metale la petre pretzioase (cum is dungile agateĭ). Apa marina beril verde albastriŭ. Atzi lasa gura apa atzi fi tare pofta. A face o gaura in apa a lucra in zadar. A te scalda in apele cuĭva a fi de parerea cuĭva a inclina spre ideile luĭ. Lectziunea merge k apa saŭ o shtiŭ k pe apa o shtiŭ bine. A se face o apa shi un pamint a se nivela a disparea pintre ceilaltzĭ. Apa e un lichid transparent insipid incolor shi inodor compus dintr’un atom de oxigen shi doĭ de idrogen (H₂O). Ingheatza la 0° dar poate raminea lichida shi la 17°. In chimie poate fi numita shi protoxid de idrogen. Lavoisier shi Laplace la 24 ĭuniŭ 1783 preparara 608 grame de apa arzind idrogenu in aeru atmosferic. Apa oxigenata bioxid de idrogen preparata de Thénard la 1818. Descoloreaza tzesaturile perlele matasa shi paru.

JAVÉL s. n. (In sintagma) Apa de Javel = solutzie apoasa de hipoclorit de sodiu folosita k dezinfectant. Din fr. [eau de] Javel.

a descoperi apa calda expr. (ironic) a afla un lucru shtiut de toata lumea; a face caz de un lucru neimportant.

apa pláta s. f. ◊ „In randurile specialishtilor in economie se shtie foarte bine shi nu de azi de ieri k in lume sunt tot mai cautate ashanumitele ape plate adica ape minerale lipsite de un contzinut preponderent de gaz carbonic dizolvat cu alte cuvinte neacidulate: ape curate deci de adancime [...]” Fl. f.d. ◊ „Regia Autonoma a Apelor Minerale din Romania a atribuit firmei Flash exploatarea izvoarelor de la Herculane apa plata foarte bine platita in Occident.” Lupta 263/96 p. 4; v. shi Ev.z. 30 XI 96 p. 12 (trad. din fr. eau plate)

Cursulapei m. rau in jud. RamnicuSarat langa care se facu lupta intre Radu cel Frumos shi SHtefan cel Mare (1471).

Sedlitz n. sat in Boemia cu ape minerale purgative: apa de Sedlitz bautura purgativa care e o dizolvare de sulfur de magnezie in apa.

Seltz n. sat in Prusia in ducatul de Nassau cu ape minerale gazoase; apa de Seltz apa gazoasa fabricata artificial fi incarcata cu acid carbonic.

ápa s. f. g.d. art. ápei; pl. ápe

ápa s. f. g.d. art. ápei; pl. ápe

ápa ácra (reg.) s. f. + adj.

ápa amoniacála s. f. + adj.

ápa de clor s. f. + prep. + s. n.

!ápa de colónie s. f. + prep. + s. f.

ápa de flori s. f. + prep. + s. f. pl.

ápa de Javél s. f. + prep. + s. propriu

ápa de plumb s. f. + prep. + s. n.

ápa de var s. f. + prep. + s. n.

*ápa minerála s. f. + adj.

ápa oxigenáta s. f. + adj.

*ápa pláta s. f. + adj.

ápa regála s. f. + adj.

ápa táre s. f. + adj.

ÁPA s. 1. v. parau. 2. v. rau. 3. v. fluviu. 4. v. mare. 5. v. ocean. 6. fantana. 7. v. cishmea. 8. v. transpiratzie. 9. (CHIM.) apa de Colonia = colonie (pop.) odicolon; apa de var v. lapte de var; apa minerala = borviz (reg.) borcut (inv.) apa gazoasa apa metalica apa metaliceasca; apa oxigenata = peroxid de hidrogen.

ÁPA s. v. ciroza hidrica hidropizie lacrimi saliva scuipat scuipatura sputa.

apa s. v. CIROZA HIDRICA. HIDROPIZIE. LACRIMI. SALIVA. SCUIPAT. SCUIPATURA. SPUTA.

APA s. 1. piriu. (A sarit cu ushurintza ~.) 2. riu. (~ salta jucausha pe pragul stincilor.) 3. fluviu. (Dunarea este una dintre ~ mari ale Europei.) 4. mare. (Pina in Grecia a calatorit pe ~.) 5. fintina putz (reg.) bunar (inv.) cishmea. (Dute la ~ shi adu o galeata plina.) 6. cishmea (inv.) hazna. (~ e instalata in curte.) 7. innadusheala nadusheala sudoare transpiratzie (rar) sudatzie (reg.) asud nabusheala naduf. (Era tot numai o ~ de alergatura.) 8. (CHIM.) apa de Colonia = colonie (pop.) odicolon; apa de var = lapte de var; apa minerala = borviz (reg.) borcut (inv.) apa gazoasa apa metalica apa metaliceasca; apa oxigenata = peroxid de hidrogen.

ápa (ápe) s. f. 1. Lichid incolor care formeaza unul din invelishurile Pamintului. 2. Masa de apa riu piriu lac mare. 3. Lichid umoare secretzie. 4. Reflexe schimbatoare ale obiectelor care stralucesc. Mr. apa megl. apa apu istr. ape. Lat. aqua (Pushcariu 91; CandreaDens.; REW 570; DAR); cf. it. acqua (sard. abba engad. ouua) v. prov. aigua fr. eau cat. aygua sp. agua port. agoa. Sensul 4 comun celorlalte limbi romanice este propriu shi ngr. νερό; uzul ngr. are shi alte corespondentze cu rom. cf. a shti (k) pe apa ngr. ξέρω σὰ νερό; sau a nu fi in apele sale ngr. χάνω τὰ νερό μου. Cf. apos. Der. apar s. m. (sacagiu) care Pushcariu 92 shi REW 572a il deriva direct din lat. aquarius dar care este mai curind der. interna pe baza suf. de agent ar cf. REW 570; DAR; Graur Noms d’agent 90; Rosetti I 159; aparaie s. f. (inundatzie); apatos adj. (apos) formatzie interna in care suf. os (< lat. ōsus cf. apos) pare sa se fi confundat cu terminatzia tos de la virtos muntos sanatos etc. (Pushcariu 95 shi DAR propun un prototip lat. *aquatōsus care nu pare a fi mai clar); apatosha vb. (a tzishni apa a se umple de apa); apshoara s. f. (riushor piriu).

APA. Subst. Apa apshoara (dim.). Apa dulce; apa sarata; apa minerala. Apa termala. Apa potabila apa de baut; apa menajera; apa nepotabila. Apa de fintina; apa de izvor; apa de ploaie. Apa neinceputa; apa vie (in basme); apa moarta (in basme); apa sfintzita agheasma. Aparaie aparie; fleshcaiala fleashca. Picatura de apa strop de apa; aburi vapori de apa. Apa freatica; apa statatoare; apa curgatoare. Izvor izvorash (dim.) fintina (reg.); sorginte (inv.) slatina shipot shipotzel (dim.) cishmea; izvor artezian. Fintina fintinioara (rar) fintinea (rar) fintinitza (dim. rar) putz cishmea. Apeduct. Riu fluviu. Lac; mare; ocean. Hidrosfera Hidrologie; potamologie; hidrogeologie; hidrometeorologie; hidrografie; oceanografie. Hidrolog hidrograf. Adj. De apa acvatic; hidric. Apos apatos. Acvifer. Hidrologic hidrografic. Oceanografie. Hidrotermal. Vb. A curge a se scurge; a se revarsa a se varsa. A turna a varsa a stropi a uda. A iriga. A canaliza. V. ape curgatoare ape statatoare curgere umezeala.

ápa ape s.f. (mit.) Apa vie lichid miraculos care eroii din basme il beau pentru ashi recapata energia shi fortza necesare in luptele epuizante contra dushmanilor. „Apa care invie pe cei mortzi revine foarte des in poveshtile poporului unde i se adauga shi apa moarta care inchiaga membrele mortului pe cand apa vie i reda duhul de viatza” (TZiplea 1906 glosar). „Soacra’ atunci so suparat / Apa (v)ie sho luat / SHi pa drum ie o plecat / SHi cu apa o muiet / Idra minten o nviet” (TZiplea 1906: 438). ♦ (top.) Apa Sarata locatzie in padurea de pe dealul Dura spre Tautzii Magheraush. Aici sa descoperit un izvor de apa minerala in anul 1896. In perioada interbelica apa se transporta „in mai multe orashe cari se gasesc in jurul ei: Baia Mare Satu Mare Seini etc”. Tot aici in 1904 functzionau bai pentru tratament (Baile Magheraush). Apa minerala este incadrata in categoria apelor sarate bicarbonatate shi era intrebuintzata extern sub forma de bai calde sau reci pentru boli reumatice shi ginecologice. Dupa 1940 apa nu a mai fost comercializata (Nadishan 2012: 4749). In perioada postbelica pana in 1990 statziunea a functzionat k loc de agrement pentru baimareni. Lat. aqua „apa; mare lac” (Pushcariu CDDE cf. DER; DLRM DEX MDA).

APE CURGATOARE. Subst. Apa curgatoare; riu riuletz (dim.) riushor; fluviu; piriu piriiash (dim.) piriutz vilcea shurlau (reg.) tzirau (reg.) toplitza (reg.); izvor izvorash (dim.) shipot shipotzel (dim.) shiroi vina torent curent puhoi naboi (inv. shi reg.) shirlau (reg.) val shuvoi viitura niagara (rar); cascada cataracta saritoare (inv.) urlatoare duruitoare (reg.) praval (rar). Curs curgere; firul apei sforul apei (apelor). Albie matca curs pat vale. Izvor obirshie sfor (reg.) sorginte (inv.) slatina; gheizer. Cumpana apelor cumpana de ape. Confluentza; varsare varsatura (rar); delta: gura riului (fluviului). Virtej virticush sorb nahlap (reg.) bulboana viltoare turbion bulboaca (reg.) dorna (reg.) anafor (reg.). Girla girlitza (dim. rar) rastoaca prival (reg.); canal ieruga (reg.); afluent. Bratz de riu girla praval (rar); bratz de fluviu zatoaca (reg.). Adj. Curgator. De riu; de fluviu fluvial. Vb. A izvori a tzishni. A curge ashi duce apele a se scurge; a riura; a shiroi a puhoi (rar). A se varsa a se revarsa a naboi (inv. shi reg.). A viltori a (se) virteji a (se) invirteji a (se) involbura a se virtejui (rar); a se pravali. V. apa ape statatoare curgere.

APE STATATOARE. Subst. Ape statatoare ape stagnante. Balta baltoaca baltoi baltau (reg.) baltac (reg.) balashtioaga (reg.) baltitza (dim.) girla toaie (reg.) tau shtioalna (reg.) scradish (reg.) japsha (pop.) japshoaga (rar). Mlashtina smirc sforac (reg.) mocirla ploshtina (reg.) cloaca bahna (reg.) mlaca (reg.) marghila (reg.) bulhac (reg.) bihla (reg.) lacovishte (reg.). Lac lac de acumulare heleshteu ghiol iezer iezarel (dim.) zaton (reg.) zapor (pop.) iaz iezushor (dim. rar). Bazin bazin de acumulare bazin de inot piscina havuz; topila. Laguna. Mare; ocean. Adj. Palustru lacustru baltaretz; de balta; baltos mlashtinos mocirlos smircos. Marin; oceanic. Vb. A se balti (rar) a stagna a se taui (reg.) a se iezi (pop.). V. apa ape curgatoare namol.

agresivitatea apelor (hidro.) intensitatea cu care acestea pot sa corodeze materialele prin care circula sau sa intre in reactzie cu ele.

captiv(a) apa ~ (hidro.) (engl.= closed water) despre un strat acvifer determinat de doua orizonturi permeabile cu zona de alimentare indepartata. Stratele c. sunt cantonate in formatziuni vechi shi nu se afla sub influentza factorilor externi.

duritatea apei (hidro) proprietate a apelor minerale imprimata de elementele chimice dizolvate in apa shi in special de compushii K shi Mg (bicarbonatzi sulfatzi cloruri). D. se exprima in grade de d.; Din acest p.d.v. apele pot fi moi (7° 14°) semidure (14° 22°) shi foarte dure (> 54°).

ARMA SUB APA armament principal sau secundar pentru aviatzia minerotorpiloare shi antisubmarine incluzand torpilele grenadele antisubmarine minele shi mijloacele de distrugere a minelor sau de protectzie impotriva minelor sau a torpilelor destinate a lovi sub apa navele de suprafatza sau submarinele inamicului ori de a proteja navele shi submarinele proprii impotriva armelor sub apa ale inamicului.

hora miresii la apa momentul ritual din ceremonialul nuptzial in Muntenia. Duminica dimineatza (imediat dupa ce a fost imbracata) mireasa merge la o fantana mai indepartata (sau la rau) ducand o galeata impreuna cu un tanar ruda apropiata mirelui (care se numeshte cumnat de mana) urmata de alaiul nuntashilor shi de lautari*. Acolo scoate apa de trei ori shi cu un manunchi de busuioc stropeshte in cele patru puncte cardinale. In acest timp alaiul nuntashilor joaca hora. Coregrafic este o hora (1) obishnuita din repertoriul local care capata functzia rituala in momentul respectiv.

apa ape s. f. Element vital pentru intretzinerea vietzii pe Pamant. ♦ (La creshtini) Materia botezului prin care lucreaza Duhul Sfant pentru a se nashte cineva „din nou” shi „de sus” spre a putea intra in imparatzia lui Dumnezeu (Ioan 3 35). ♦ Apa vie = invatzatura Evangheliei harul sfintelor Taine shi darurile Duhului Sfant. ♦ Apa sfintzita = agheasma. ♦ Apa mare = apa care se sfintzeshte la Boboteaza. ♦ Apa mortzilor = (in credintzele popolare) o tremurare a aerului care da iluzia unei ape curgatoare pe o campie intinsa (in zilele calde). ♦ Apa sambetei v. sambata. ♦ Apa duminicii = apa care se revarsa din rai. ♦ Apa neinceputa = apa din care nu sa scos inca de baut shi care joaca un mare rol in descantece. ♦ Expr. A face apa (unei lauze) = a se duce la preot k so sfintzeasca. Din lat. aqua.

APA (lat. aqua) s. f. 1. Lichid incolor fara miros fara gust compus hidrogenat al oxigenului (H₂O; p. f. 100 °C; densitatea maxima egala cu 1 la + 4 °C). Formeaza unul dintre invelishurile Pamintului; are un important rol in natura; cel mai raspindit solvent. A. naturala are dizolvate in ea diferite substantze. ♦ A. din atmosfera = a. in stare lichida gazoasa sau solida care se gaseshte in partea inferioara a atmosferei (troposfera). A. continentala = parte a hidrosferei care pe parcursul ciclului apei se deplaseaza sau stagneaza pe continente (a. statatoare curgatoare de shiroire de infiltratzie subterane). A. marina = apa oceanelor shi marilor sarata (in medie 35 ‰) shi mai densa decit cea dulce. Are un volum total de 361 mil. km³. A. meteorica v. meteoric. A. minerala = apa cu un contzinut variabil de saruri gaze substantze minerale elemente radioactive care i confera proprietatzi terapeutice. A. termala v. termal. A. subterana = a. care circula prin mediul porospermeabil din scoartza Pamintului formind strate acvifere (a. freatica). Este de origine exogena (vadoasa shi de condensare) shi endogena (juvenila). A. de zacamint = a. care satureaza partzial rocile din zona zacamintelor de hidrocarburi shi total rocile din zona acvifera a unui zacamint de tzitzei cu care este singenetica. A. de constitutzie = a. care intra in molecula unor substantze chimice. A. de cristalizare = a. care o retzin unele substantze cristaline formind cristalohidratzi. A. potabila v. potabil. A. industriala = a. intrebuintzata in procesele tehnologice ale intreprinderilor. A. dura v. dur. A. degradata = a. in care se varsa dejectzii sau ape reziduale industriale ori menajere. A. reziduala = a. cu impuritatzi sau cu substantze toxice evacuata din intreprinderi ferme etc. A. epurata = a. din care au fost indepartate prin procedee mecanice chimice etc. substantze daunatoare antrenate in suspensie sau dizolvate. ♦ Expr. A intra la apa = a) (despre tzesaturi) ashi micshora dimensiunile la inmuierea in apa (1). b) fig. a ajunge intro situatzie grea. A. de ploaie = (fam.) vorbe goale. A. sfintzita = aghiasma. 2. Masa de a. (1) formind un riu un lac (ape dulci) o mare (ape sarate) etc. A. continentale pot fi: subterane shi de suprafatza. Acestea din urma sint curgatoare (torentzi riuri fluvii) statatoare (lacuri mari oceane) shi stagnante (baltzi mlashtini). ♦ A. moarta = apa (2) in mishcare foarte lenta sau cu intreruperi de scurgere (ex. bratze moarte lagune etc.). 3. (Dr.) Ape interioare = riurile fluviile lacurile shi canalele situate pe teritoriul unui singur stat marile interioare apele porturilor shi golfurilor interioare care k atare sint supuse suveranitatzii acelui stat. Ape teritoriale = portziunea de mare sau de ocean (variind in trecut de la un stat la altul de obicei intre 3 shi 12 mile marine; astazi uneori extinsa la 200 mile marine) dea lungul coastelor unui stat supusa suveranitatzii acestuia shi formind o parte integranta a teritorilui sau. 4. Fig. (Mai ales la pl.) Joc de culori (asemanator cu apa (2)) care il fac in lumina unele obiecte lucioase. 5. Denumire a unor secretzii apoase ale corpului (sudoare saliva etc.). 6. (Urmat de determinari) Denumire a unor preparate lichide industriale farmaceutice de parfumerie sau a unor substantze chimice. ♦ Apa de clor = solutzie care contzine trei volume de clor dizolvate intrun volum de apa (1) intrebuintzata k decolorant in industria textila shi a hirtiei; ataca aurul shi platina. A. de var = solutzie de hidroxid de calciu preparata din var nestins shi apa (1) cu proprietatzi antidiareice shi antiacide. A. de plumb = solutzie de acetat de plumb toxica intrebuintzata in medicina in imprimeria textila shi la prepararea multor combinatzii ale plumbului. A. amoniacala = produs secundar obtzinut in procesul de cocsificare a carbunilor care contzine saruri de amoniu. A. de barita = solutzie de xidroxid de bariu folosita pentru absorbtzia dioxidului de carbon. A. de Colonia = solutzie alcoolica a unui amestec de uleiuri eterice (flori de portocal rozmarin etc.) intrebuintzata in cosmetica pentru mirosul ei placut. A. de Javel = solutzie de hipoclorit de potasiu intrebuintzata k decolorant. A. grea = combinatzie a oxigenului cu deuteriul (D₂O); a fost obtzinuta (1933) de G.N. Lewis H.C. Urey shi McDonald. Se foloseshte in tehnica nucleara (moderata). A. oxigenata v. oxigenat. A. regala = amestec format din trei partzi acid clorhidric shi o parte acid azotic; lichid de culoare galbena folosit la dizolvarea unor metale (ex. aurul). (Pop.) A. tare = acid azotic.

MUNTZII MARII CUMPENE DE APE (GREAT DIVIDING RANGE [greit dəváidiŋ reindʒ]) catena muntoasa in E shi SE Australiei (Queensland New South Wales shi Victoria) in lungul coastei orientale cu latzimi cuprinse intre 161 shi 228 m (vf. Košciusko). Expl. forestiere. Turism.

PESHTERA CU APA DE LA BULZ peshtera in NE mtzilor Padurea Craiului situata pe versantul de S al vaii Iada la 365 m alt. in perimetrul com. Bulz jud. Bihor. Lungimea galeriilor: 4.500 m. Explorata pentru prima oara in 1944. Galeria principala prezinta numeroase cascade lacuri precum shi sali largi ce alterneaza cu spatzii inguste. Greu accesibila.

Eichhornia crassipes Solms. (syn. E. speciosa Kunth) « Zambile de apa ». Specie cu flori;dispuse in spic albastrelavand cu pete galbeneaurii. Frunze netede cordate cu nishte umflaturi ce contzin un tzesut spongios plin cu aer ceea ce le face sa pluteasca pe apa. Planta (cca 2530 cm inaltzime) cu radacini negre lungi unde peshtii ishi depun icrele. Iarna nu. Rezista afara.

HYDROCLEIS L. C. Rich. HIDROCLEIS MACUL DE APA fam. Butomaceae. Gen originar din America de S 3 specii perene acvatice stolonifere glabre purtind un suc laptos. Tulpina plutitoare dezvolta radacini la noduri. Frunze plutitoare in verticile ovate rotunde sau rotundcordiforme. Flori hermafrodite solitare mari cu peduncul lung shi gros; perigon 8foliat petale exterioare (3) verzi erecte persistente cele interioare galbene foarte subtziri caduce; numar mare de stamine ovare; fructe inguste cu cioc shi multe semintze.

A fi (sau a ajunge) la aman Aman e un cuvint turcesc o exclamatzie care echivaleaza cu: „Indurare! Iertare!” folosita de turci indeosebi cind erau silitzi sa se predea intro batalie sau cind implorau gratzia de a li se crutza viatza. Din vremea acelor lupte a ramas in limba noastra expresia „a ajunge la aman” sau „a fi la aman” spre a desemna o situatzie in care te afli la mare strimtoare la mare nevoie. Exemple: „Hodja fara mila la strigat de aman / Rostea cu glas fanatic versete din coran” (Alecsandri). „Filosof deash fi simtzireami ar fi veshnic la aman” (Eminescu). IST.

(A se duce pe) Apa Simbetei adica: a disparea a se pierde. Dupa o veche credintza mistica apa Simbetei era un riu care se varsa in Infern. Legenda pretinde k apa fierbea toata saptamina shi numai simbata se potolea de unde i se trage shi numele. A se duce pe aceasta apa inseamna deci: a se prapadi. „Avutul lor se va duce pe apa Simbetei” scria SanduAldea (In umbra plugului). FOL.

a bate apa in piua expr. a vorbi mult shi prost.

a da apa la shoricei expr. a plange.

a da calu’ la apa expr. (adol.) a urina.

a duce anaconda la apa expr. (adol.) a urina.

a fi (totzi) o apa shi un pamant expr. (peior. d. oameni) a fi (totzi) la fel de rai / de meschini etc.

a fi tot o apa expr. (d. oameni) a asuda a nadushi a transpira abundent.

a intra la apa expr. 1. a avea probleme / necazuri. 2. a se micshora.

a intra la spalat / la apa expr. (d. tzesaturi) ashi micshora dimesiunile in urma spalarii.^[1]

a lua apa la galoshi expr. 1. (glum.) ai intra apa in incaltzaminte pe ploaie / pe zloata 2. a avea necazuri / neplaceri

a mintzi de ingheatza apele / de stinge expr. a spune minciuni foarte mari a exagera.

a nu fi in apele lui expr. a nu se simtzi bine; a fi indispus.

a nu se simtzi in apele sale expr. a nu simtzi bine a fi indispus.

a nu shti in ce ape se scalda cineva expr. a nu cunoashte intentziile cuiva.

a o fura apa expr. (er. d. femei) a se excita a simtzi o atractzie deosebit de puternica pentru un barbat.

a se duce pe apa Sambetei / pe copca expr. a se distruge a se pierde.

a se simtzi k peshtele in apa expr. a trai bine; a se simtzi bine a fi in elementul sau.

a semana k doua picaturi de apa expr. a semana perfect.

a sta cu picioarele in apa rece expr. a se gandi profund shi indelung la ceva.

a stoarce apa din piatra seaca expr. a realiza un lucru imposibil.

a shti k pe apa / k pe Tatal Nostru expr. a putea reproduce din memorie intocmai / fara gresheala.

ai lasa gura apa dupa ceva expr. ashi dori / a ravni / a pofti ceva.

ai veni (cuiva) apa la moara expr. a se supara a se enerva.

al trece toate apele / toate sudorile expr. v. al trece nadushelile (1 2).

apa de ploaie expr. lipsit de consistentza; lipsit de eficientza

cine a baut apa de la boierul asta mai vine shi mai bea prov. (detz.) cine a fost o data la pushcarie va reveni acolo.

pescuitor in ape tulburi expr. 1. om cu preocupari dubioase om cu intentzii necurate. 2. persoana care instiga la tulburarea ordinii publice la conflict intre factziuni politice rivale.

trage apa! expr. lasa demagogia! termina cu minciunile!