optziuni
  • info

15 definitzii pentru mititel (adj.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

MITITÉL EÁ ÍK mititei ele adj. s. m. 1. Adj. Diminutiv al lui mic; micutz. ◊ Expr. De mititel = de mic copil; de tanar. A se face mititel = a se strange (pentru a nu fi vazut); p. ext. a lua o atitudine modesta umila (in fatza cuiva). ♦ (Substantivat) Apelativ afectuos pentru a vorbi cu sau despre un copil ori (ir.) cu sau despre o fiintza tanara naiva. 2. S. m. Carnacior facut din carne tocata amestecata cu diverse condimente care se mananca fript la gratar; mic. 3. S. m. (Pop.; art.) Unul dintre numele dracului. Din mic.

MITITÉL EÁ ÍK mititei ele adj. s. m. 1. Adj. Diminutiv al lui mic; micutz. ◊ Expr. De mititel = de mic copil; de tanar. A se face mititel = a se strange (pentru a nu fi vazut); p. ext. a lua o atitudine modesta umila (in fatza cuiva). ♦ (Substantivat) Apelativ afectuos pentru a vorbi cu sau despre un copil ori (ir.) cu sau despre o fiintza tanara naiva. 2. S. m. Carnacior facut din carne tocata amestecata cu diverse condimente care se mananca fript la gratar; mic. 3. S. m. (Pop.; art.) Unul dintre numele dracului. Din mic.

mititel ~ea [At: CONACHI P. 269 / V: matzatzel mitiutel mitutel / Pl: ~ei ~e / E: cf mic] 136 a (SHhp) Micshor (136). 37 a (ie) A se face ~ A se strange a se chirci pentru a nu fi vazut Si: a se piti a se tupila. 38 sm (Cui; mpl) Mic (20). 3942 sm a (Prt) (Om) (prost sau) meschin Cf mic (52). 43 smf Copil. 44 smf (Ilav) De ~ De copil. 45 smf (Ial) De tanar. 46 sm (rar) sf Apelativ afectuos pentru un copil. 47 sm Apelativ afectuos pentru un barbat. 48 smf (Pex; shi irn) Fiintza tanara naiva. 49 sms (Mtp; art.) Drac.

MITITÉL2 ÍK EÁ mititei ele adj. Diminutiv al lui mic. De proportzii mici de dimensiuni reduse. Atitai moshule! raspunse Mihail apucind dupa moshneag care sendrepta cu pashi mititei spre trasurica. MIRONESCU S. A. 133. Vezi tu colo pe cineva ghemuit jos shi mititel? CREANGA P. 51. Pe o stinca neagra intrun vechi castel Unde curan poale un riu mititel. BOLINTINEANU O. 33. Luceau stele maruntzele: Mai in sus mai mititele Mai in jos mai maricele. JARNÍKBIRSEANU D. 512. ♦ (Despre persoane) De statura mica. Era o femeie mititica shi iute. SADOVEANU O. V 6. Draga mii lelitzanalta Cami da gura peste poarta; Dar lelitza mititea Sentindea shi najungea. JARNÍKBIRSEANU D. 430. 2. Foarte tinar de virsta frageda. Toma se scula se imbraca shi desfacu in fatza ochilor celui mititel jucariile aduse de la. orash. V. ROM. februarie 1952 106. ◊ Loc. adv. De mititel = de (mic) copil. Ce treaba are el Cu banii mei? pentru care mam trudit de mititel. PANN P. V. IV 85. (Prin exagerare) Navea Tudor ce lucra Da mititel sansura. SHEZ. III 212. ♦ (Cu nuantza afectiva) Gingash dragutz; drag. Deash avea un copilash... Alt copil nar fi k el Mititel shi frumushel! ALECSANDRI P. I 81. (Substantivat) De cu sara mititelul incetase sa mai tzipe. VLAHUTZA P. 61. Baiatul se inveselea mititelul k merge cu tata la tirg neshtiind ce i se pregateshte. POPESCU B. IV 31. Astfel zise mititica Dulce netezindumi parul. EMINESCU O. I 54. 3. Marunt neglijabil fara importantza de minima valoare. Din greshele mititele in gresheli nemasurate. CONACHI P. 281. ♦ (Substantivat fig.) Om lipsit de calitatzi shi de merite deosebite; mediocru. Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel Nu slavindute pe tine. lustruinduse pe el. EMINESCU O. I 134. Varianta: mitutél ík eá (MAT. FOLK. 162) adj.

mititel a. foarte mic. [Poate in loc de michitel (cf. putzintel)]. ║ m. 1. fam. copilash: catzi mititei ai? 2. necuratul (nume eufemistic): nu cumva sa va impinga Mititelul CR. 3. pl. carnatzi mici fara piele friptzi la gratar.

mititél ík adj. pl. eĭ ele (dim. d. mic de unde s’a facut micutzel apoĭ supt infl. altor cuvinte micutel [Hatzeg] apoĭ mitutel [Cor. shi azĭ in Tel.] apoĭ mititel; in Maram. shi pititel). Fam. Foarte mic: un copil (orĭ un om) mititel o carutza mititica. S. m. Copil copilash: are doĭ mititeĭ. Fig. Iron. Dracu diavolu michidutza: mititelu la’ndemnat sa vie. Cirnacĭor fara pelitza compus numaĭ din carne tocata careĭa i s’a dat forma de cirnatz. Exclamativ: mititelu! mititica! saracu dragutzu (epitet adresat unuĭ copil cind s’a lovit shi vreĭ sal mingiĭ).

matzatzel ~ea a vz mititel

matzitzel ~ea a vz mititel

mitutel ~ea smf a vz mititel

MITUTÉL ÍK EÁ adj. v. mititel2.

mitutél V. mititel.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!mititel1 adj. m. pl. mititei; f. mititik pl. mititele

mititél1 adj. m. pl. mititéi; f. mititík/mititeá pl. mititéle

mititél adj. m. pl. mititéi; f. sg. mititík/mititeá pl. mititéle

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

MITITÉL adj. s. 1. adj. micutz (pop.) micshor micshorel micutel micutzel (reg.) michitz mititioc. (Un copil ~.) 2. s. mic. (A mancat doi ~ cu paine.)

MITITEL adj. s. 1. adj. micutz (pop.) micshor micshorel micutel micutzel (reg.) michitz mititioc. (Un copil ~.) 2. s. mic. (A mincat doi ~ cu piine.)

Intrare: mititel (adj.)
mititel1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A71)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mititel
  • mititelul
  • mititelu‑
  • mititea
  • mititik
  • mititeaua
  • mititik
plural
  • mititei
  • mititei
  • mititele
  • mititelele
genitiv-dativ singular
  • mititel
  • mititelului
  • mititele
  • mititelei
plural
  • mititei
  • mititeilor
  • mititele
  • mititelelor
vocativ singular — —
plural — —
mitutel adjectiv
adjectiv (A71)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mitutel
  • mitutelul
  • mitutea
  • mitutik
  • mituteaua
  • mitutik
plural
  • mitutei
  • mitutei
  • mitutele
  • mitutelele
genitiv-dativ singular
  • mitutel
  • mitutelului
  • mitutele
  • mitutelei
plural
  • mitutei
  • mituteilor
  • mitutele
  • mitutelelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

mititel, mititeaadjectiv

  • 1. Diminutiv al lui mic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: micutz diminutive: mititelutz
    • format_quote Atitai moshule! raspunse Mihail apucind dupa moshneag care sendrepta cu pashi mititei spre trasurica. MIRONESCU S. A. 133. DLRLC
    • format_quote Vezi tu colo pe cineva ghemuit jos shi mititel? CREANGA P. 51. DLRLC
    • format_quote Pe o stinca neagra intrun vechi castel Unde curan poale un riu mititel. BOLINTINEANU O. 33. DLRLC
    • format_quote Luceau stele maruntzele: Mai in sus mai mititele Mai in jos mai maricele. JARNÍKBIRSEANU D. 512. DLRLC
    • format_quote Era o femeie mititica shi iute. SADOVEANU O. V 6. DLRLC
    • format_quote Draga mii lelitzanalta Cami da gura peste poarta; Dar lelitza mititea Sentindea shi najungea. JARNÍKBIRSEANU D. 430. DLRLC
    • 1.1. Cu nuantza afectiva: drag, dragutz, gingash. DLRLC
      sinonime: drag dragutz gingash
      • format_quote Deash avea un copilash... Alt copil nar fi k el Mititel shi frumushel! ALECSANDRI P. I 81. DLRLC
    • 1.2. (shi) substantivat Apelativ afectuos pentru a vorbi cu sau despre un copil ori (ironic) cu sau despre o fiintza tanara naiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Toma se scula se imbraca shi desfacu in fatza ochilor celui mititel jucariile aduse de la. orash. V. ROM. februarie 1952 106. DLRLC
      • format_quote De cu sara mititelul incetase sa mai tzipe. VLAHUTZA P. 61. DLRLC
      • format_quote Baiatul se inveselea mititelul k merge cu tata la tirg neshtiind ce i se pregateshte. POPESCU B. IV 31. DLRLC
      • format_quote Astfel zise mititica Dulce netezindumi parul. EMINESCU O. I 54. DLRLC
    • 1.3. Fara importantza de minima valoare. DLRLC
      sinonime: marunt neglijabil
      • format_quote Din greshele mititele in gresheli nemasurate. CONACHI P. 281. DLRLC
      • 1.3.1. (shi) substantivat figurat Om lipsit de calitatzi shi de merite deosebite. DLRLC
        sinonime: mediocru
        • format_quote Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel Nu slavindute pe tine. lustruinduse pe el. EMINESCU O. I 134. DLRLC
    • chat_bubble De mititel = de mic copil; de tanar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ce treaba are el Cu banii mei? pentru care mam trudit de mititel. PANN P. V. IV 85. DLRLC
      • format_quote prin exagerare Navea Tudor ce lucra Da mititel sansura. SHEZ. III 212. DLRLC
    • chat_bubble A se face mititel = a se strange (pentru a nu fi vazut). DEX '09 DEX '98
      • chat_bubble prin extensiune A lua o atitudine modesta umila (in fatza cuiva). DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • mic DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.