MATÁSE (2) matasuri s. f. 1. Fibra textila naturala de borangic prelucrat. ♦ Fibra textila vegetala sau sintetica fabricata prin diverse procedee chimice shi avand proprietatzi asemanatoare cu cele ale firului de borangic. ♦ TZesatura fina cu desime mare shi greutate mica executata din astfel de fibre. 2. Varietate de tzesaturi din aceste fibre. ◊ Loc. adj. De matase = matasos lucios moale. ◊ Expr. Crescut in matase = crescut in avutzie in belshug; rasfatzat cocoloshit. ♦ Atza de matase (1). 3. (Bot.; cu sens colectiv) Fire subtziri cafeniigalbui care invelesc shtiuletele porumbului shi care ies din panushi in forma de smoc. 4. Compuse: (Bot.) mataseabroashtei = denumire data unor alge verzi filamentoase care formeaza mase plutitoare la suprafatza apelor dulci statatoare; mataseabradului = matreatzadearbori. [Pr.: (reg.) matasa] Lat. metaxa.

matase sf [At: (a. 1588) CUV. D. BATR. I 202/9 / V: (rar) met~ / Pl: ~suri (irg) ~tasi ~tashi (reg) meteshi / GD: ~tasii (rar) ~i ~tasei / E: ml metaxa cf ngr μετάξι] (SHis ~ naturala) Fir obtzinut din gogoshile viermilor de matase Si: (pop) borangic. (Pex; shis ~ artificiala ~ vegetala) Fibra textila vegetala sau sintetica avand proprietatzi asemanatoare cu cele ale firului de matase (1). 34 TZesatura din matase (12). 5 Atza de matase (1). 6 (Reg; is) ~sa mortzilor Funigei. 7 (Ila) De Matasos moale lucios. 8 (Is) Mere de ~ Varietate de mere nedefinita mai indeaproape. 9 (Ila) Crescut in ~ Rasfatzat. 10 (Csc; is) ~a porumbului sau ~ de porumb Fire subtziri cafeniigalbui care ies din panushi la varful shtiuletelui de porumb in forma de smoc matasos. 11 (D. porumb; ie) A fi in (sau a face a da a da in a lepada a slobozi) ~ (sau ~tasi ~tashi ~tasuri) A incepe sa lege. 12 (Ic) ~abroashtei sau ~abroashtelor ~deapa Alge verzi filamentoase care formeaza mase plutitoare la suprafatza apelor dulci statatoare Si: (reg) lanabroashtei matreatza (3). 13 (Bot; reg; ic) ~satrifoiului Tortzel (Cuscuta Epithymum). 14 (Bot; reg; ic) ~saiepurelui (Cuscuta arvensis). 15 (Bot; reg) Zglavoc (Centaurea plumosa). 16 (Bot; reg) Galbinare (Serratula sinctoria). 17 (Reg; ic) Pasarede ~ Matasar (4).

MATÁSE (1) matasuri s. f. 1. Fibra textila naturala de borangic prelucrat. ♦ Fibra textila vegetala sau sintetica fabricata prin diverse procedee chimice shi avand proprietatzi asemanatoare cu cele ale firului de borangic. ♦ TZesatura fina cu desime mare shi greutate mica executata din astfel de fibre; (la pl.) varietatzi de tzesaturi din aceste fibre. ◊ Loc. adj. De matase = matasos lucios moale. ◊ Expr. Crescut in matase = crescut in avutzie in belshug; rasfatzat cocoloshit. ♦ Atza de matase (1). 2. (Bot.; cu sens colectiv) Fire subtziri cafeniigalbui care invelesc shtiuletele porumbului shi care ies din panushi in forma de smoc. 3. Compuse: (Bot.) mataseabroashtei = denumire data unor alge verzi filamentoase care formeaza mase plutitoare la suprafatza apelor dulci statatoare; mataseabradului = matreatzadearbori. [Pr.: (reg.) matasa] Lat. metaxa.

MATÁSE (1) matasuri s. f. 1. (SHi in forma matasa) Fibra textila obtzinuta prin fierbere din borangic (matase naturala); p. ext. fibra textila vegetala sau sintetica avind proprietatzi asemanatoare cu proprietatzile firului de borangic; (la pl.) soiuri de tzesaturi din asemenea fire. «Burghezia»... da griul tzaranului pe matasurile frantzuzeshti. IBRAILEANU SP. CR. 200. Mosh Nichifor avea o biciushca cu shfichiul de matasa. CREANGA P. 107. ◊ Fig. La noi sint codri verzi de brad SHi cimpuri de matasa. GOGA P. 12. Se tolanesc alene. pe matasa troscotului. DELAVRANCEA S. 97. Parul ei cel negrun valuri de matasa se desprinde. EMINESCU O. I 142. ◊ Vierme de matase v. vierme. Gogoasha de matase v. gogoasha. ♦ Expr. (Rar) Crescut in matase = crescut in avutzie in belshug; rasfatzat. Fata crescutan matasa Nai la ceo aducen casa. JARNÍKBIRSEANU D. 436. 2. (Cu sens colectiv; in expr.) Matasea porumbului = fire subtziri cafeniigalbui care ies din panushi la virful shtiuletelui de porumb in forma de smoc matasos. Stilele acestor flori sint prelungite in forma de firishoare cunoscute sub numele de matasa porumbului. BOTANICA 206. Ishi arata dintzii prin mustacioara de coloarea matasii uscate de porumb. SADOVEANU O. A. II 209. 3. Compuse: mataseabroashtei = alge verzi filamentoase formind mase plutitoare la suprafatza apelor dulci shi statatoare; linabroashtei matreatza (2). Sub pod printre firele verzi de matasabroashtei se leganau doua miini albe cu degetele desfacute. CAMILAR N. I 70; mataseabradului = matreatza de arbori v. matreatza (2); fluture de matase v. fluture. Pl. shi: matasi (DONICI f. 57). Varianta: matása s. f.

MATÁSE ~asuri f. 1) Fibra naturala obtzinuta prin depanarea gogoshilor de viermi de matase; borangic. 2) TZesatura din asemenea fibre; borangic. 3) Fibra textila artificiala care imita firul de borangic. 4) TZesatura din asemenea fibre. 5) la pl. Varietatzi ale acestei tzesaturi. 6) (cu sens colectiv) Cantitate mare de obiecte confectzionate din asemenea tzesatura. * Crescut in ~ crescut in avutzie; rasfatzat. 7) Totalitate a firelor subtziri cafeniigalbui care invelesc shtiuletele porumbului shi ies din panushi in forma de smoc. * ~aseabroashtei sau ~deapa specie de alge verzi plutitoare pe suprafatza apelor statatoare; matreatza. [G.D. matasii] /<lat. metaxa

matase f. 1. fir subtzire ce se trage din gogoshile gandacilor de matase shi tzesatura din asemenea fire: rochie de matase; 2. invelishul shtiuletelui de porumb; 3. fig. se zice de parul subtzire shi moale; 4. Bot. matasea broashtelor specie de alge verzi filamentoase cari formeaza masse plutitoare la suprafatza apelor dulci shi statatoare (Conferva). [Lat. METAXA].

matáse (Munt.) Tran. matása (Olt.) shi matása (Mold.) f. (lat. mataxa shi metaxa matase bruta d. vgr. mátaxa shi métaxa fuĭor de matase; it. matassa fuĭor legatura de fire pv. madaisa vfr. madaise [nfr. matasse d. it.] sp. madeja pg. madeixa. D. rom. vine ung. matász). Fir suptzire shi lucitor produs de un fel de omida numita pop. gindac (greshit zis verme dupa fr.) de matase (in zool. bombyx). TZesatura (stofa) facuta din asemenea fire: rochie de matase (V. borangic). Firele care atirna din shtiuletele de popushoĭ. Matasica tortel. Pl. matasurĭ felurĭ de (stofe de haĭne de) matase. Matasea broashteĭ lina broashteĭ. V. lina. Matase artificiala matasa facuta din celuloza. Gindaciĭ de matase is adushĭ din China. Eĭ se nutresc cu frunze de dud (de unde vine numele judetzuluĭ Tutova renumit odinioara pin matase). China Japonia Italia Francia shi Spania produc astazĭ multa matase. Un painjin carnivor halabea care traĭeshte in Madagascar produce o matase galbuĭe foarte fina shi maĭ rezistenta decit a gindacilor. Acest painjin poate fi crescut ushor dar numaĭ in regiunile tropicale. Fiecare halabea produce 34 sute de fire de 45 orĭ din zece in zece zile pina la moarte. Omida bombyx e maĭ grea de crescut shi inferioara in privintza economica. Industria acesteĭ matasĭ e in plin progres la shcoala profesionala din Tananarivo (1920). In ultimu timp a’nceput a se creshte shi’n America un painjin numit koba care produce un fir din care se tzese o matase foarte frumoasa.

MATÁSA s. f. v. matase.

matáse s. f. art. matásea g.d. matắsi art. matắsii; (sorturi) pl. matắsuri

matáse s. f. art. matásea g.d. matasi art. matasii; pl. matasuri

matase gen. matasii

matase tasei gen. a. tasuri (diferite feluri de matase).

+vierme de matase (larva flutureluidematase) (desp. vier) s. m. + prep. + s. f.

MATÁSE s. (BOT.) 1. (pop.) mustatza (Transilv. shi Ban.) par. (~ a porumbului.) 2. mataseabroashtei (Cladophora Spirogyra etc.) = (reg.) matreatza atzaapei lanabroashtei matasedeapa raiabroashtei raiebroshteasca raiedeapa straiulbroashtei (Bucov.) jabrinabroashtei.

MATASE s. (BOT.) 1. (pop.) mustatza (Transilv. shi Ban.) par. (~ a porumbului.) 2. mataseabroashtei (Cladophora Spirogyra etc.) = (reg.) matreatza atzaapei linabroashtei matasedeapa riiabroashtei riiebroshteasca riiedeapa straiulbroashtei (Bucov.) jabrinabroashtei.

GANDAC DE MATÁSE s. v. fluture de matase vierme de matase.

gindacdematase s. v. FLUTUREDEMATASE. VIERMEDEMATASE.

matáse (tắsuri) s. f. 1. TZesatura fina. 2. Smoc la shtiulete de porumb. Var. (Mold.) matase. Mr. matase megl. matashi. Lat. metaxa mataxa din gr. μέταξα (Diez I 268; Roesler 573; Tiktin; REW 5403) cf. it. matassa prov. madaisa sp. madeja port. madeixa cu semantism divergent; shi de asemeni ngr. μετάξι alb. mëthafsë (Philippide II 647). Pl. este colectiv. Der. matasar s. m. (lucrator sau vinzator de matase; pasare Ampelis garrulus); matasarie s. f. (fabrica magazin de matasuri); matasica s. f. (tzesatura de matase amestecata cu alta fibra); matasos adj. (k matasea). Din rom. provine mag. matász (Edelspacher 18).

MATASA (MATASA) Constantin (18781971 n. Rapciuni azi Ceahlau jud. Neamtz) preot shi arheolog roman. Prototop al jud. Neamtz (19091912; 19401945); initziator al lucrarilor de constructzie a bisericii Precista (1915). A efectuat sapaturi arheologice la Frumushica PodeiTarguOcna Dealul Viei Izvoare sh.a. Lucrari: „Palatul cnejilor” „Campul lui Dragosh. Toponimie veche shi actuala a judetzului Neamtz” „Prin Moldova de sub munte”.

MATASA Constantin V. Matasa.

pudra de matase expr. (tox.) cocaina.

tzigan de matase expr. tzigan lautar.

MATASE s. f. 1. (SHi in sintagma matase naturala) Fir de borangic prelucrat; p. ext. (shi in sintagmele matase artificiala matase vegetala) fibra textila vegetala sau sintetica avind proprietatzi asemanatoare cu cele ale firului de borangic; tzesatura din asemenea fire. 5 briie de matase cu canafi (a. 1 588). CUV. BATR. I 202/9. Dara cine. . . are hi atita de nebun sash dea ochii sai sai scoatza. . . pentru veshmente de matasa? VARLAAM C. 161 cf. ST. LEX. 173^r1/14. Dud din care sa hranesc gindacii carii fac matasa (a. 1 705). GCR I 356/31. 11 litre matase caramizie (a. 1 720). IORGA B. R. 328 cf. 224. Mai luatau Ghenghea iara orash mare unde se face matasa multa. MUSTE LET. III 79/12. 3 cingatori de matase (a. 1 760). IORGA B. R. 224 cf. id. S. D. XII 174. Viermile care face matasa (a. 1 779). GCR II 120/10. Femeile ce scot matasuri din gindaci au inceput fieshcare sashi lucreze meshteshugul pe la casa ei (a. 1831). DOC. EC. 478. Asemenea cu viermele ce deapana matasea ma sirguiam sa ma infashur cu pinza cea de nebunia mea tzesuta. MARCOVICI C. 15/22. Florile de fir matasi shi catifea Ce ruge inaltza cind ploaia se ivea De frumusetzea lor lipsite shi patate Au fost de la fereshti afara lepadate. DONICI F. 57 cf. NEGRUZZI S. II 91. Regina Krimhilda. . . impodobeshte cu giuvaere metasurili arabe albe k zapada. HASDEU I. C. I 100. Adami fatza ta voioasa. . . K ma jur in ceas curat Satzi torc haine de matasa. ALECSANDRI P. I 9. Al ei chip. . . cu ochiul masuri Prin ushoaran vinetzire a subtzirilor matasuri. EMINESCU O. I 79 cf. 152. SHtergarele erau de matase. ISPIRESCU L. 38 cf. MACEDONSKI O. I 179 242. Aceasta clasa „burghezia”. . . venita din Paris. . . da griul tzaranului pe matasurile frantzuzeshti. IBRAILEANU SP. CR. 200. Mama. . . le da numai pinza de bumbac tzesuta shi nalbita de ea ori borangicul sau matasa pentru zavelci. AL LUPULUI P. G. 17. Am uitat sa socotesc intre cumparaturi basma de matasa. SADOVEANU Z. C. 310. Bunicul ishi pune lavaliera de matasa alba cu puchitzei. TEODOREANU M. U. 232. Bolta cereasca se limpezise shi in vibratzia orbitoare a diminetzii parea captushita cu o imensa pinza de matasa albastra. BART S. M. 54. Capacitatea crescinda a matasei artificiale de a inlocui matasea naturala a redus treptat rentabilitatea culturii viermelui de matase. IONESCUMUSCEL TZES. 20 cf. V. ROM. iulie 1 954 25. Atunci craiul sa cait In matasa ianvelit SHin biserica iau dus. ALECSANDRI P. P. 21 cf. SHEZ. III 231. El ni sa dus In tzarungureasca K sami tirguiasca. . . Pinza shi meteshi K sai cos camashi. MAT. FOLK. 266. SHi din cui ish alegea Sita mari shi cam deasi Tot cu pinza di matasi. ib. 1476 cf. 1 4651467. Din coada de ciine sita de matase nu se mai face (= cu omul fara caracter nu potzi face nimic bun). Cf. NEGRUZZI S. I 248 ZANNE P. I 377 597 III 336 V 333. Ce e nalt k casa Verde k matasa SHi amar k fierea SHi dulce k mierea? (Nucul). GOROVEI C. 243. Vierme de matase v. v i e r m e. Fluture de matase v. f l u t u r e. Gogoasha de matase v. g o g o a sh a. (Regional) Matasa mortzilor = funigei. Cind zareshte fire albe de „matasa mortzilor” plutind in aer se ridica shi priveshte lung shi pasionata in urma lor. SAM. II 232. Locuri desherte impodobite cu bolindari de stepa de pamatufurile carora se zbateau shi scinteiau acele fire netzesute numite de pamanteni matasamortzilor. SADOVEANU O. XIII 317. ◊ L o c. a d j. De matase = matasos moale lucios. Parul ei castaniu ce se slobozea in unde de matase. . . ar fi inflacarat pe Xenocrat. NEGRUZZI S. I 17. Parul ei cel negrun valuri de matase se desprinde. EMINESCU O. I 142 cf. DELAVRANCEA S. 97. La noi sint codri verzi de brad SHi cimpuri de matasa. GOGA P. 12. In soare luceau firele de matase ale funigeilor. C. PETRESCU A. 436. Cind vaz parui de matasa Dorul ei tare mapasa. JARNÍKBIRSEANU D. 31 cf. 35. (Fig.) Ishi rostea cumplitelei cuvinte cu glas de matase. STANCU R. A. V 63. ◊ Mere de matase = varietate de mere nedefinita mai de aproape. BULET. GRAD. BOT. I nr. 3 76. ◊ E x p r. Crescut in matase = crescut in belshug; rasfatzat. Fata crescutan matasa Nai la ceo aducen casa. JARNIKBIRSEANU D. 436. ♦ Atza de matase (1). Camasha era de pinza alba era cusuta la maneci cu matasuri de culori diferite shi cu fluturi. BOLINTINEANU O. 437. O naframa cusuta frumos cu flori de matasa. CREANGA A. 92. Cum inshiri margaritarele pe un fir alb de matase asha curgeau vorbele lui. DELAVRANCEA O. II 86. SHede la masa shi coasa. . . Cu amici shi cu matasa. JARNIKBIRSEANU D. 339 cf. 68 213. 2. (Cu sens colectiv mai ales in sintagmele matasea porumbului sau matase de porumb) Fire subtziri cafeniigalbui care ies din panushi la virful shtiuletelui de porumb in forma de smoc matasos. Matasea de pe porumb nu se poate curatzi bine (a. 1869). ap. TDRG. Purcelul. . . sa ridica sa intinde ishi scutura trupul de matashi shi purcede spre fund de unde vine galagia. SAM. IV 154. Papusha sau puica se numeshte astfel pina ce nu are matasa. PAMFILE R. 88. Fuma foi uscate de nuc sau matase de porumb. IOVESCU N. 38. Ceaiul de matase de porumb. . . se da in boalele de rinichi. VOICULESCU L. 230. Povara cozilor grele impletite din matasa cruda de papushoi. CAZIMIR GR. 115. Foaie verde fir matasi. MAT. FOLK. 1426 cf. SHEZ. I 74 III 58160. ALR SN I h 106. ◊ E x p r. A fi in (sau a face a da a da in a lepada a slobozi) matase (sau matasi matashi matasuri) = (despre porumb) a incepe sa lege. Popushoii. . . din gradini erau in matisi. I. IONESCU P. 328 cf. com. MARIAN PAMFILE A. R. 88 com. din MARGINEARADAUTZI ALR I 902/530 592 600 810. 3. Compuse: mataseabroashtei sau mataseabroashtelor mataseadeapa = nume dat algelor verzi filamentoase care formeaza mase plutitoare la suprafatza apelor dulci statatoare ; (regional) matreatza linabroashtei. Cf. ANTIPA P. 53 PAMFILE D. 91 ATILA P. 79. Mataseabroashtei face opac luciul apei. RALEA S. T. I 271. Sub pod printre firele verzi de matasabroashtei se leganau doua miini albe. CAMiLAR N. I 70. Soarele. . . se scufunda printre ostroavele cu pipirig in apa moarta napadita de mataseabroashtei shi de lintitza. BENIUC M. C. I 75 cf. H XI 327 ALR SN III h 832 ; (regional) matasatrifoiului = tortzei (Cuscuta Epithymum). Cf. ENC. AGR. M 735 ; matasaiepurelui = Cuscuta arvensis. Cf. TZOPA C. 219. 4. (Bot. ; regional) Zglavoc (Centaurea plumosa). Cf. PACALA M. R. 15. 5. (Bot. ; regional) Galbinare (Serratula tinctoria). Cf. PACALA M. R. 15. Pl.: matasuri shi (invechit shi regional) matasi matashi (regional) meteshi. Gen.dat.: matasii shi (rar) matasei matasei. SHi: (rar) metáse s. f. Lat. metaxa. Cf. gr. μέταξα μάταξα ngr. μετάξι.