VIÉRME viermi s. m. Nume dat unor animale nevertebrate lipsite de picioare cu corpul moale lunguietz de obicei cu o piele lucioasa care traiesc in sol in apa sau k parazite pe plante shi pe animale; (pop.) nume dat larvelor unor insecte. ◊ Vierme de matase = larva a unor fluturi care produc gogoshile de matase shi care se hranesc cu frunze de dud sau de stejar. ◊ Expr. A avea (sau al roade pe cineva) un vierme la inima = a fi chinuit de griji. A trai k viermele in hrean (sau in radacina hreanului) = a duce (shi a se deprinde cu) o viatza grea. A avea viermi (neadormitzi) = a fi neastamparat a nushi gasi locul. Al manca (pe cineva) viermii (de viu) = a fi foarte lenesh shi murdar. Lat. vermis.

vierme sm [At: PSALT. HUR. 17^r/2 / V: (reg) ~ne / Pl: ~mi / E: ml vermis is] 1 (Lpl) Nume generic dat unor animale nevertebrate cu corpul moale alungit lipsit de apendice care traiesc in sol in ape sau k parazite pe plante ori pe animale shi care sunt cuprinse in mai multe increngaturi. 2 Animal care face parte din una dintre increngaturile viermilor (1). 3 (Pop) Larva a unor insecte. 4 (Olt; Mun; is) Martzea (sau ziua) ~milor Sarbatoare populara care se tzine in martzea din prima saptamana a postului Pashtelui prin respectarea careia se crede k se inlatura pericolul k viermii sa strice semanaturile sau pomii. 5 (Ie) A trai (sau a fi deprins a se invatza) k ~le in hrean (sau in la radacina hreanului) A duce (cu resemnare) o viatza grea. 6 (Ie) Al manca (pe cineva) ~mii de viu A fi foarte lenesh (shi murdar). 7 (Ie) A avea (sau al roade pe cineva) un ~ la inima A fi apasat de griji. 8 (Iae) A fi nelinishtit. 9 (Ie) A avea ~ la limba A fi limbut. 10 (Mai ales d. copii; ie) A avea ~mi (neadormitzi) sau a avea ~mi in cur A fi neastamparat. 11 (Zlg; ivr; ic) ~deploaie Rama (Lumbricus terrestris). 12 (Zlg; asr; ic) ~solitar (sau ivr ~cordea ~panglica) Tenie (Taenia solium). 13 (Ic) ~dematase Larva unei specii de fluturi (Bombyx mori) care se hraneshte cu frunze de dud shi care in stadiul larvar de crisalida formeaza o gogoasha sau un cocon unde se transforma in pupa Si: fluturedematase (pop) gandacdematase. 14 (Ivr; pgn) Animal tarator. 15 (Bis; fig; de obicei determinat prin „neadormit” sau inv „nesfarshit” „nemort”; mpl) Chinurile veshnice ale iadului. 16 (Fig; de obicei urmat de determinari in genitiv) Gand obsedant. 17 (Fig; de obicei urmat de determinari in genitiv) Nelinishte launtrica. 18 (Ivr; ic) ~lesamantzii Spermatozoid. 19 (Reg; prc) Larva albinei (Apis mellifica). 2021 (Reg; prc) Larva viespii (45) (Cynips quercus shi Diplolepis rosae). 22 (Mar; Trs; pex) Gandac (1). 23 (Ent; pop; shic ~lucitor reg ~luminos ~delaptuca ~defoc ~negru ~verde ~viu ~deputregai) Licurici (Lampyris noctiluca). 24 (Ent; reg; shic ~negru) Repede (Cincindela campestris). 25 (Ent; reg; shic ~debaliga ~degunoi) Baligar (Geotrupes stercorarius). 26 (Ent; reg; shic ~depamant) Coropishnitza (Gryllotalpa vulgaris). 27 (Ent; reg) Urechelnitza (Forficula auricularia). 28 (Ent; reg) Ploshnitzadecamp (Pentatoma baccarum). 29 (Ent; reg; shic ~devie) Filoxera (Phylloxera vastatrix). 30 (Ent; reg; ic) ~depiatra Cainelebabei (Oniscus murarius). 31 (Ent; Trs; inv) Scolopendra¹ (Oniscus scolopendra). 32 (Ic) ~lesarma Insecta coleoptera a carei larva ataca cerealele radacinile sfeclei tuberculii cartofilor etc. (Agriotes lineatus). 33 (Zlg; Mar; Trs; pan) SHarpe (1). 34 (Zlg; reg; pan; is) ~ alb SHarpe de casa (Natrix natrix natrix). 35 (Zlg; Mar; pan; shis ~mile boului) Vipera (Vipera berus berus). 36 (Reg; pan) Mormoloc (1). 37 (Reg; fig) Serpentina (la alambic). 38 (Reg; fig; csnp) „Floare la sfredel”. 39 (Fig) Persoana fara insemnatate. 40 (Fig) Persoana josnica. 41 (Fig; fam) Copil neastamparat. 42 (Reg) Tuberculoza osoasa (cu abces fistulizat).

vierme s.m. 1 (zool; la pl.) Nume dat unor increngaturi de animale nevertebrate cu corpul moale alungit lipsit de apendice care traiesc in pamint in ape sau k parazite pe plante shi pe animale shi sint cuprinse in mai multe increngaturi; (shi la sg.) animal care face parte din fiecare dintre aceste increngaturi; (pop.) nume dat larvelor de insecte. ◊ (in imprec.) Sa deie Dumnezeu sa ma manince corbi shi viermi la raspintene de drumuri dacam shtiut pina intraceasta clipa ceva (SADOV.). ◊ Vierme de matase = larva unor specii de fluturi care produce gogoshile de matase shi se hraneshte cu frunze de dud (Bombyx mori) sau de stejar (Antherea). ◊ Expr. A avea (sau al roade pe cineva) un vierme la inima = a fi chinuit de griji. A trai (sau a se deprinde) k viermele in hrean (sau in radacina hreanului) = a duce (shi a se deprinde cu) o viatza grea. A avea viermi (neadormitzi) sau a avea viermi in cur (sau in fund) = a fi neastimparat a nushi gasi locul. Al minca (pe cineva) viermii (de viu) = a fi foarte lenesh shi murdar. A avea vierme (sau viermi) la limba = a fi limbut. ◊ Compar. Foiesc k viermii in batatura tribunalelor (VLAH.). 2 Fig. (bis.; de obicei determ. prin „neadormit”; mai ales la pl.) Chinurile muncile veshnice ale iadului. 3 Fig. (de obicei urmat de determ. in gen.) Gind sentiment obsedant shi chinuitor; nelinishte launtrica. Viermele dorintzei Pururea neadormit (VLAH.). 4 (Epitet depreciativ pentru un) om considerat fara valoare fara insemnatate sau josnic lipsit de caracter. Nu voia sa aiba de a face cu el. Il considera un vierme. • pl. viermi. /lat. vĕrmis.

VIÉRME viermi s. m. Nume dat unor animale nevertebrate lipsite de picioare cu corpul moale lunguietz de obicei cu o piele lucioasa care traiesc in sol in apa sau k parazite pe plante shi pe animale; (pop.) nume dat larvelor unor insecte. ◊ Vierme de matase = larva a unor fluturi care produc gogoshile de matase shi care se hranesc cu frunze de dud sau de stejar. ◊ Expr. A avea (sau al roade pe cineva) un vierme la inima = a fi chinuit de griji. A trai k viermele in hrean (sau in radacina hreanului) = a duce (shi a se deprinde cu) o viatza grea. A avea viermi (neadormitzi) = a fi fi neastamparat a nushi gasi locul. Al manca (pe cineva) viermii (de viu) = a fi foarte lenesh shi murdar. Lat. vermis.

VIÉRME viermi s. m. Nume dat unor animale nevertebrate lipsite de picioare cu trupul moale lungaretz acoperit cu o piele lucioasa care formeaza o increngatura a regnului animal; (popular) nume dat larvelor de insecte. Tremuri k un vierme pinan fundul vietzii tale. MACEDONSKI O. I 276. In iepure este o prepelitza shi in prepelitza sint trei viermi. ISPIRESCU L. 262. Sufletul tau draga sub valul gratzios Sascunde k un vierme in crinul cel frumos. BOLINTINEANU O. 117. ◊ (In imprecatzii) Cine face orz din griu SHazan singe pinan briu Sal mince viermii de viu! JARNÍKBIRSEANU D. 281. ◊ Expr. A trai k viermele in hrean (sau in radacina hreanului) = a duce o viatza amarita shi a se deprinde cu o astfel de viatza. A avea viermi (neadormitzi) se spune despre copiii neastimparatzi care nushi afla locul. Al minca (pe cineva) viermii de viu se spune despre cei foarte leneshi shi foarte murdari. ◊ Fig. Sa potzi fi scutit la batrinetza de scirba viermele inimii. SADOVEANU D. P. 23. In miezul istoricului din el mijea in noaptea asta instelata in umbra cedrului viermele tuturor indoielilor cunoashterii. CAMIL PETRESCU O. II 31. Nimeni nu shtia ce vierme il rodea la inima. ISPIRESCU L. 393. Compus: viermedematase = larva unui fluture (originar din China) care omul il creshte cu ingrijiri speciale pentru firul care il secreta shi in care se inveleshte cind trece de la starea de larva la cea de cocon shi care prelucrat formeaza un material textil foarte pretzios (Bombyx mori). Sub razele lunii viermeledematase rodea frunza padurilor de dud. BOGZA M. S. 116. Viermeledematase dascal la tzesut satzi fie. CONACHI P. 298.

VIÉRME ~i m. Animal nevertebrat fara picioare cu corpul moale shi alungit care traieshte in sol in apa sau paraziteaza pe plante shi animale. ◊ ~ de matase larva unor specii de fluturi care produce gogoshile de matase. /<lat. vermis ~is

vierme m. 1. animal cu corpul moale shi prelung; vierme de matase specie de omida a carii gogoasha da matasea; 2. fig. cauza de necazuri: ce vierme te roade la inima? ISP. [Lat. VERMIS].

vĭérme (vest) shi vérme (est) m. (lat. vĕrmis it. verme pv. fr. ver). Un animálcul moale shi contráctil de forma sharpeluĭ mic de la citzĭva milimetri pina la citzĭva centimetri orĭ shi metri k: rimele limbriciĭ tenia sh. a. Pop. Larva de insect. Vĭerme de matase (barb. dupa fr. ver à soie) gindac de matase. Fig. Cauza interioara shi continua de suferintza: a avea un vĭerme la inima.

viérme (vier) s. m. pl. viermi

viérme s. m. pl. viermi

vierme mi.

+vierme de matase (larva flutureluidematase) (desp. vier) s. m. + prep. + s. f.

VIÉRME s. (ENTOM.) viermealb = (Bucov.) baba ciormag (Maram.) ciorman ciorma. (Larva carabushului se numeshte ~); vierme de faina = molete (pop.) sfoiag (Olt. shi Ban.) surdomash. (~ este larva morarului); viermedematase = fluturedematase (pop.) gandacdematase.

VIERME s. (ENTOM.) viermealb = (Bucov.) baba ciormag (Maram.) ciorman ciorma. (Larva carabushului se numeshte ~); vierme de faina = molete (pop.) sfoiag (Olt. shi Ban.) surdomash. (~ este larva morarului); viermede matase = fluturedematase (pop.) gindacdematase.

viérme (mi) s. m. Animal nevertebrat lipsit de picioare. Mr. vermu megl. varmi istr. l’erm. Lat. vĕrmis (Pushcariu 1881; REW 9231) cf. it. sp. port. verme prov. cat. verm fr. ver. Der. viermanar s. m. (insecta Sarcophaga carnaria); viermanos adj. (cu viermi mincat de viermi); viermanosha vb. refl. (a se umple de viermi); viermar s. n. (pensa de scos parazitzii de pe oi); viermat (var. viermarit) s. n. (multzime de viermi forfota); viermarie s. f. (viermarit; forfoteala); viermui vb. (a mishuna a forfoti).

a avea viermi / mancarici in cur expr. (vulg.) a nu avea astampar a nushi gasi locul

al manca viermii de viu expr. a fi foarte lenesh shi murdar.