matáse (Munt.) Tran. matása (Olt.) shi matása (Mold.) f. (lat. mataxa shi metaxa matase bruta d. vgr. mátaxa shi métaxa fuĭor de matase; it. matassa fuĭor legatura de fire pv. madaisa vfr. madaise [nfr. matasse d. it.] sp. madeja pg. madeixa. D. rom. vine ung. matász). Fir suptzire shi lucitor produs de un fel de omida numita pop. gindac (greshit zis verme dupa fr.) de matase (in zool. bombyx). TZesatura (stofa) facuta din asemenea fire: rochie de matase (V. borangic). Firele care atirna din shtiuletele de popushoĭ. Matasica tortel. Pl. matasurĭ felurĭ de (stofe de haĭne de) matase. Matasea broashteĭ lina broashteĭ. V. lina. Matase artificiala matasa facuta din celuloza. Gindaciĭ de matase is adushĭ din China. Eĭ se nutresc cu frunze de dud (de unde vine numele judetzuluĭ Tutova renumit odinioara pin matase). China Japonia Italia Francia shi Spania produc astazĭ multa matase. Un painjin carnivor halabea care traĭeshte in Madagascar produce o matase galbuĭe foarte fina shi maĭ rezistenta decit a gindacilor. Acest painjin poate fi crescut ushor dar numaĭ in regiunile tropicale. Fiecare halabea produce 34 sute de fire de 45 orĭ din zece in zece zile pina la moarte. Omida bombyx e maĭ grea de crescut shi inferioara in privintza economica. Industria acesteĭ matasĭ e in plin progres la shcoala profesionala din Tananarivo (1920). In ultimu timp a’nceput a se creshte shi’n America un painjin numit koba care produce un fir din care se tzese o matase foarte frumoasa.