mamaliga sf [At: MAN. GÖTT / V: (reg) maliga / Pl: ~igi / E: nct] 1 Pasta alimentara preparata din faina de mei de hrishca de orz astazi mai ales de porumb Si: coleasha (reg) mandra² (1) malaie (ivr) malata¹ Vz terci. 2 (Pfm; ie) A o pune de ~ sau (Mol) a pune de ~ fara faina A se afla sau a ajunge intro situatzie dificila neplacuta intro incurcatura. 3 (Iae) A da gresh. 4 (Fam; ilv) A face (pe cineva sau ceva) ~ A distruge. 5 (Reg; ie) A cauta nod in ~ A cauta nod in papura. 6 (Reg; ie) Ashi scoate ~ga Ashi cashtiga strictul necesar pentru trai. 7 (Is) ~ga ursului Figura care o fac copiii la scranciobul cu franghie invartinduse astfel k franghiile sa se rasuceasca shi lasandule apoi sa se dezrasuceasca cu putere. 8 (Fam; dep) Malai (29). 9 (Ic) ~gabradului Ciuperca de culoare galbenaportocalie care creshte pe brazii putrezi (Trichia favoginea).

MAMALÍGA mamaligi s. f. Aliment preparat din faina de porumb fiarta cu apa pina se ingroasha (shi care mai ales la tzara inlocuieshte piinea). Pe cind Guzgan rastoarna Mamaliga din ceaun Din clopotnitza Taun Sunafurisit din goarna. COSHBUC P. I 326. Am gasit peo teshitura un botz de mamaliga deam mincat. CREANGA O. A. 187. ◊ Expr. A pune de mamaliga = a pune sa fiarba apa pentru a face mamaliga. Ia grabeshte Irino de fa focu shi pune de mamaliga. BUJOR S. 59. A o pune de mamaliga = a da gresh a incurca lucrurile a o patzi; a o sfecli a nu putea ieshi dintro situatzie grea dintro incurcatura. De piere zmeoaica i crapa shi fiul; atunci imparatzia zmeilor a puso de mamaliga. RETEGANUL P. III 36. Mai Chirica dapoi shtii k shi boieriul citui de boieri a puso de mamaliga. CREANGA P. 161. ♦ Fig. Om moale lipsit de energie shi de initziativa. Totzi nishte mamaligi! GALAN Z. R. 296. ◊ (Adjectival) Am fost mai mamaliga decit altzii shi mam lasat potopit de rushine shi de necaz. PAS E. I 147.

MAMALÍGA ~gi f. 1) Produs alimentar preparat din faina de porumb fiarta in apa shi mestecata. * A pune de ~ a pune apa in ceaun pentru a face mamaliga. A o pune de ~ a nimeri intro situatzie neplacuta; a o patzi. 2) fig. depr. Om moale lipsit de initziativa. [G.D. mamaligii] /Orig. nec.

mamaliga f. 1. pasta ingroshata de malaiu cu apa shi sare care tzaranii o taie in felii cu o sfoara shi o mananca in loc de paine; 2. fig. om molatic. [Primitiv probabil termen din graiul copiilor diminutiv din mama (cf. sapaliga din sapa) desemnand la inceput asha numita papa a pruncilor].

mamalíga f. pl. ĭ (imit. din silaba ma repetata shi sufixu liga k’n sapaliga tzapliga orĭ bg. čevru čuru čučuliga cĭocirlie cuculiga cucuta. D. rom. vine ngr. turc. mamaliga sirb. mamáljuga bg. mama shi mamuliga mamaliga mamúli popushoĭ; rut. mamalýga ung. mamaliga. Cp. cu pap 2. Nu e ruda cu it. méliga popushoĭ). O pasta consistenta facuta din faina de popushoĭ fearta in apa shi sare shi care la tzaraniĭ Romanĭ tzine locu piniĭ. Cantitate din aceasta pasta cit incape’ntr’un ceaun: doŭa mamaligĭ. Fig. Iron. Om moale: ce mamaliga! A pune de mamaliga a pune la foc ceaunu cu apa de mamaliga (fig.) a lungi o lucrare care s’ar putea face maĭ rapede. A prins mamaliga coaja (shi pin urmare s’a’ntarit) s’a obraznicit tzopirlanu (fiindca s’a’ntzolit). V. coleasha mandra 2 malaĭ.

maliga sf vz mamaliga

MamaligaVoda m. porecla lui Grigorie Calimah din cauza chipului sau saracacios de a trai.

mamalíga s. f. g.d. art. mamalígii; pl. mamalígi

mamalíga s. f. g.d. art. mamalígii; pl. mamalígi

+pune de mamaliga (a o ~) (a greshi) (fam.) loc. vb. v. pune; ind. perf. c. 1 am puso de mamaliga; imper. 2 sg. afirm. puneo de mamaliga; ger. punando de mamaliga corectata

MAMALÍGA s. (Transilv. Ban. Bucov. shi nordul Mold.) coleasha (Ban. shi Transilv.) mandra (Maram. nordul Transilv. shi Ban.) tocana (inv.) malata polenta. (~ cu branza.)

MAMALIGA s. (Transilv. Ban. Bucov. shi nordul Mold.) coleasha (Ban. shi Transilv.) mandra (Maram. nordul Transilv. shi Ban.) tocana (inv.) malata polenta. (~ cu brinza.)

mamalíga (mamalígi) s. f. 1. Terci sau pasta de faina de porumb fiarta formeaza baza alimentatziei tzaranului in majoritatea regiunilor tzarii inlocuind piinea. 2. Prostanac. Var. (munt.) maliga. Mr. mumalig. Creatzie expresiva bazata pe consonantza mama „hrana” (P. Papahagi Notitze 31; Capidan Dacor. VII 131; cf. Graur BL IV 97) cf. mama shi mr. mama „terci pentru copii” sau mai probabil pe lat. mamilla cu suf. diminutival ica sau iga. Apare in toate idiomurile balcanice: tc. mamaliga ngr. μαμαλίνγα alb. mamalingë mag. mamaliga bg. mamaliga sb. cr. mamaljuga rut. mamalyg cuvinte explicabile suficient prin rom. Fara indoiala sa semnalat k sursa pentru rom. ven. melega „hrishca” (Cihac II 185; Meyer Türk. St. I 2) der. care nu pare probabila. Cf. malai mamarutza. Der. mamaligar s. m. (tzaran; nating; valah); mamaligos adj. (moale rascopt). Pentru imprumuturi straine cf. Miklosich Wander. 17; Miklosich Fremdw. 108; Candrea Elemente 403; Berneker II 15; Weigand Jb. XVIII 365; Capidan Raporturile 225 232; Vasmer II 93. Der. neol. mamela s. f. (tzitza) din fr. mamelle; mamifer s. n. din fr. mammifere; mamelon s. n. (sfirc) din fr. mamelon.

mamalíga mamaligi s.f. (gastr.) Aliment preparat din faina de porumb fiarta in apa. Elementul nutritiv principal pentru populatzia rurala din Maramuresh de la sfarshitul sec. XVIII shi pana a doua jumatate a sec. XX: „Mai ales in timpul facutului de fan cand tot momentul e scump shi nu dispun de timpul trebuincios k sa fiarba alte mancari exclusiv se folosesc de mamaliga cu branza. (...) Maramuresheanul mananca foarte prost shi putzin nutritiv. Cea mai buna mancare este mamaliga cu branza. Carne rareori mananca. Posturile cele multe le posteshte cu fasole shi cartofi. Paine de grau numai la sarbatori mari mananca incolo numai paine de porumb (malai)” (Barlea 1924 II: 465). ♦ (med. pop.) Mamaliga fierbinte se punea in legaturi la gat contra amigdalitei; se mai aplica pe piept contra durerilor. Et. nec. (DEX MDA); creatzie expresiva bazata pe consonantza mama „hrana” (P. Papahagi Capidan Graur cf. DER); cuvant autohton (Hasdeu 1894). Cuv. rom. > tc. mamaliga srb. mamáljuga bg. mam mamuliga ucr. mamalyga magh. mamaliga (Scriban).

mamalíga mamaligi s.f. (gastr.) Aliment preparat din faina de porumb fiarta in apa. Socotit creatzie expresiva bazata pe consonantza mama „hrana” (Capidan Graur cf. DER); Cuvant autohton (Hasdeu 1894). Din rom. provin tc. mamaliga magh. mamaliga ucr. mamalyg etc.

mamaliga mamaligi s. f. 1. v. malaimare. 2. semnul incepatorului (pe parbrizul automobilului).

a o pune de mamaliga expr. a se afla / a ajunge intro situatzie dificila / neplacuta; a o patzi.

a ramane cu atza mamaligii / cu buzele umflate expr. (pop.) a ramane cu paguba a fi pagubit.

MAMALIGA s. f. 1. Pasta alimentara preparata din faina de mei de hrishca de orz astazi mai ales de porumb ; (regional) mandra² (1) coleasha. V. terci. Cf. MAN. GÖTT. Hrana noastra. . . la vreme de post mamaliga uscata (a. 1 793). URICARIUL VI 168 cf. BUDAIDELEANU LEX. Numai maliga maliga datitzia ani! JIPESCU O. 67. De mincare? O ceapa un usturoi shio bucata de mamaliga rece. CREANGA P. 6. Ia mai ramas o bucatzica de mamaliga imbrinzita. id. ib. 143 .cf. 145 147 153. Mamaliga de hrishca shi de orz e cunoscuta numai de satenii de la tzara; cei de la munte spun batrinii in vremea unei foamete cumplite de demult au mincat mamaliga de scoartza de fag macinata. SHEZ. V 6. Din mei se face mamaliga iar istrienii fac pine. ib. XV 66. Pe cind Guzgan rastoarna Mamaliga din ceaun Din clopotnitza Taun Sunafurisit din goarna. COSHBUC P. I 326. Mamaliga se numeshte o pasta consistenta gatita din faina de porumb. . . in timpurile trecute se gatea. . . din mei (Millium sativum). ENC. ROM. III 183. Mamaliga se rastoarna pe fundul de mamaliga. . . numit shi carpator in Ardeal. PAMFILE I. C. 195 cf. 68. Culese fir cu fir farmaturile de mamaliga. BUJOR S. 29 cf. 59. Na mai Ghitza shi ia vezi shi tu de mamaliga zise el dind ceaunul unuia dintre flacauani. HOGASH. M. N. 65. Mincarile obishnuite sint maliga cu brinzi urda cashul sarat. DIACONU P. 19. Intingea in topitura bucatzi mari de mamaliga care le captushea apoi cu brinza. SADOVEANU B. 95. Am ciorba de shtiuca shi o mamaliga aproape intreaga. GALACTION O. 47. Beau vin shi mincau pastrama cu mamaliga rece. CALINESCU E. 311. Soldatzii mincau mamaliga cu pastrama. CAMIL PETRESCU O. III 170 cf. 215. Scoate un codru galben de mamaliga. Il presara cu sare. Mushca din el mesteca inghite. STANCU D. 264. Ingrijesc de copii pregatesc mamaliga. BOGZA TZ. 45 cf. H X 97 XII 302. Cu barbátul bautor Nui coace pitan cuptor i face maligan oala. SHaceeai mincao goala. SHEZ. I 142 cf. MAT. FOLK. 1 399. Spuse fomeii k sa duce la stina sa mince maliga cu hurda. GRAIUL I 237 cf. 474 545 546. Boala o dobindesc cei ce maninca mamaliga goala. PAMFILE B. 13 cf. CHEST. VIII 7/1 15/29 17/10 18/3 93/32. Nu shtie inca nici cum se maninca mamaliga se spune unui om prea tinar shi lipsit de experientza. Cf. ISPIRESCU L. 177 ZANNE P. III 610. A prins mamaliga coaja se spune despre cineva care incepe sashi dea aere fatza de ceilaltzi cind a ajuns la o situatzie (mai) inalta. Cf. CREANGA P. 209 IORDAN STIL. 320 ZANNE P. III 612. Numai intrun taciune Nu se face mamaliga Nici poate ceva sa friga. ZANNE P. I 293. Decit sa maninc mamaliga cu unt SHi sa ma uit in pamint Mai bine sa maninc piine cu sare SHi sa ma uit la soare. id. ib. M 608. Nimene nutzi pune sare in mamaliga (= de interesele tale e bine sa te ocupi personal). Cf. id. ib. 606. La mamaliga mare vin multe haimanale. id. ib. 607. Amesteca vorba k facaletzul mamaliga se spune la adresa cuiva care vorbeshte prostii sau se bilbiie. Cf. id. ib. II 829. Parca e cu mamaligan gura sau parca are mamaligan gura se spune la adresa cuiva care vorbeshte neclar fiind bilbiit sau prost. Cf. id. ib. 839 III 614. Stai (sau shezi) mamaliga sa te maninc se spune in ironie la adresa unui om lenesh. Cf. id. ib. III 606. E bun de taiat mamaliga se spune la adresa unui om prost. Cf. id. ib. 614. ◊ (Precedat de „o bucata de” „un botz de” „o coaja de” sugereaza ideea de existentza mizera) Toata viatza lui a muncit pentruun botz de mamaliga V. ROM. februarie 1954 241. Tu flacauash saracutz de la tzara Caretzi farimai bucuria sub sapa Peun botz de mamaliga k ceapa. DESHLIU G. 53. ◊ Mamaliga margineneasca v. m a r g i n e n e s c. Mamaliga boiereasca v. b o i e r e s c. Mamaliga moarta v. m o r t. ◊ Expr. A o pune de mamaliga sau (Mold.) a pune de mamaliga fara faina = a se afla sau a ajunge intro situatzie dificila neplacuta intro incurcatura ; a da gresh. Mai Chirica dapoi shtii k shi boieriul citui de boieri a puso de mamaliga. CREANGA P. 161. Cind tzio fi frica satzi iei ramas bun cai puso de mamaliga. REBREANU NUV. 123. Luatzi seama la Marinica sa nu va faca vreo rushine k dinsul a cam puso de mamaliga! id. R. I 137 cf. IORDAN STIL. 44 320. Sa inchis shcoala mama. Am puso de mamaliga. STANCU D. 107. Vatzi zbatut cu proiectul nostru de nu mai aveam zi de nu mai aveam noapte shi acum atzi puso de mamaliga. V. ROM. aprilie 1 954 43. Am puso de mamaliga shi. . . ashteptam sa vedem ceo mai fi. PAS Z. III 105. De piere zmeoaica i creapa shi fiul atuncimparatzia zmeilor a puso de mamaliga oamenii nu vor mai avea sa le mai duca grija. RETEGANUL P. I 36. A face (pe cineva sau ceva) mamaliga = a distruge a nimici a face praf zob pilaf. Trimite avioane sa arunce bombe peste orash. Ne face mamaliga. PAS Z. IV 39. (Regional) A cauta nod in mamaliga = a cauta nod in papura v. n o d. Cf. ZANNE P. III 611. (Regional) Ashi scoate mamaliga = ashi cishtiga strictul necesar pentru trai. Cf. id. ib. Atza mamaligii v. a tz a. A ramine cu atza mamaligii v. a tz a. ♦ (In sintagma) Mamaliga ursului = figura care o fac copiii la scrinciobul cu fringhie invirtinduse astfel k fringbiile sa se rasuceasca shi lasindule apoi sa se dezrasuceasca cu putere. In scrinciobul cel mic de fringhie rasucindute in el shi apoi desucindute faci ceea ce se numeshte „mamaliga” ursului. PAMFILE J. I 75. 2. (Familiar) Epitet depreciativ pentru un om lipsit de energie shi de initziativa. V. m a l a i (II 3). In gara afara de shef nus decit trei oameni. Totzi nishte mamaligi! GALAN Z. R. 296 cf. I. CR. VI 152 CHEST. VIII 15/27 CV 1 949 nr. 3 15. ◊ (Comparat k un adjectiv) Am fost mai mamaliga decit altzii shi mam lasat potopit de rushine shi de necaz. PAS L. I 147. 3. C o m p u s: mamaligabradului = ciuperca de culoare galbenaportocalie care creshte pe brazii putrezi (Trichia favoginea). Cf. PANTZU; PL. Pl.: mamaligi. SHi: (regional prin haplologie) malíga s. f. Etimologia necunoscuta.