opțiuni
  • info

12 definiții pentru sfecli

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SFECLÍ, sfeclesc, vb. IV. Tranz. (în expr.) A o sfecli = a ajunge într-o situație neplăcută, a o păți; a o băga pe mânecă. – Cf. sfeclă.

sfecli vi [At: I. GOLESCU, C. / Pzi: ~lesc / E: sfeclă] 1 (Pfm; îe) A o ~ A se face roșu (ca sfecla) la față, din cauza fricii, a intimidării, a mâniei etc. 2 (Pfm; îae) A avea neplăceri. 3 (Pfm; îae) A intra într-o încurcătură (mare).

SFECLÍ, sfeclesc, vb. IV. Tranz. (În expr.) A o sfecli = a ajunge într-o situație neplăcută, a o păți; a o băga pe mânecă. – Cf. sfeclă.

SFECLÍ, sfeclesc, vb. IV. Tranz. (Numai în expr.) A o sfecli = a o păți, a o băga pe mînecă. Ei, cum văzură pe Prîslea, o sfecliră. ISPIRESCU, L. 93. Cum m-a văzut, a sfeclit-o... A-ntors capu-ncolo și a început să bea din țigară, știi așa, niznai. CARAGIALE, O. I 47. Na! Dănilă – zise el în gîndul său – așa-i c-ai sfeclit-o? CREANGĂ, P. 56.

A SFECLÍ ~ésc tranz.: A o ~ a nimeri într-o situație neplăcută; a o păți. [Sil. sfe-cli] /Din sfeclă

sfeclì v. fam. a-și pierde cumpătul: băiatului îi veni inima la loc, căci o cam sfeclise ISP. [Lit. a se face roșu ca sfecla (v. făstâcì)].

sfeclésc v. tr. (d. sfeclă, pin aluz. la roșeața celuĭ surprins și rușinat. Cp. cu buclarisesc). Fam. A o sfeclĭ, a te emoționa, a începe să simțĭ frică, a o băga pe mînică: văzînd lupiĭ, o sfeclirăm. V. împătrez și mă fîstîcesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!sfeclí (a o ~) (pop., fam.) (sfe-cli) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. o sfeclésc; imperf. 3 sg. o sfecleá; conj. prez. 3 să o sfecleáscă

sfeclí vb. (sil. -cli), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sfeclésc, imperf. 3 sg. sfecleá; conj. prez. 3 sg. și pl. sfecleáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SFECLÍ vb. v. păți.

sfecli vb. v. PĂȚI.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sfeclí, sfeclesc, vb. intranz. – În expr. a o sfecli = a o păți. – Din sfeclă (< sl. sveklǔ), aluzie la roșeața celui surprins (Șăineanu, Scriban, DEX, MDA).

Intrare: sfecli
  • silabație: sfe-cli info
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sfecli
  • sfeclire
  • sfeclit
  • sfeclitu‑
  • sfeclind
  • sfeclindu‑
 singular plural
  • sfeclește
  • sfecliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sfeclesc
 (să)
  • sfeclesc
  • sfecleam
  • sfeclii
  • sfeclisem
a II-a (tu)
  • sfeclești
 (să)
  • sfeclești
  • sfecleai
  • sfecliși
  • sfecliseși
a III-a (el, ea)
  • sfeclește
 (să)
  • sfeclească
  • sfeclea
  • sfecli
  • sfeclise
plural I (noi)
  • sfeclim
 (să)
  • sfeclim
  • sfecleam
  • sfeclirăm
  • sfecliserăm
  • sfeclisem
a II-a (voi)
  • sfecliți
 (să)
  • sfecliți
  • sfecleați
  • sfeclirăți
  • sfecliserăți
  • sfecliseți
a III-a (ei, ele)
  • sfeclesc
 (să)
  • sfeclească
  • sfecleau
  • sfecliră
  • sfecliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sfecli, sfeclescverb

  • chat_bubble A o sfecli = a ajunge într-o situație neplăcută, a o păți; a o băga pe mânecă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: păți
    • format_quote Ei, cum văzură pe Prîslea, o sfecliră. ISPIRESCU, L. 93. DLRLC
    • format_quote Cum m-a văzut, a sfeclit-o... A-ntors capu-ncolo și a început să bea din țigară, știi așa, niznai. CARAGIALE, O. I 47. DLRLC
    • format_quote Na! Dănilă – zise el în gîndul său – așa-i c-ai sfeclit-o? CREANGĂ, P. 56. DLRLC
etimologie:
  • cf. sfeclă DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.