MAMALIGA s. f. 1. Pasta alimentara preparata din faina de mei de hrishca de orz astazi mai ales de porumb ; (regional) mandra² (1) coleasha. V. terci. Cf. MAN. GÖTT. Hrana noastra. . . la vreme de post mamaliga uscata (a. 1 793). URICARIUL VI 168 cf. BUDAIDELEANU LEX. Numai maliga maliga datitzia ani! JIPESCU O. 67. De mincare? O ceapa un usturoi shio bucata de mamaliga rece. CREANGA P. 6. Ia mai ramas o bucatzica de mamaliga imbrinzita. id. ib. 143 .cf. 145 147 153. Mamaliga de hrishca shi de orz e cunoscuta numai de satenii de la tzara; cei de la munte spun batrinii in vremea unei foamete cumplite de demult au mincat mamaliga de scoartza de fag macinata. SHEZ. V 6. Din mei se face mamaliga iar istrienii fac pine. ib. XV 66. Pe cind Guzgan rastoarna Mamaliga din ceaun Din clopotnitza Taun Sunafurisit din goarna. COSHBUC P. I 326. Mamaliga se numeshte o pasta consistenta gatita din faina de porumb. . . in timpurile trecute se gatea. . . din mei (Millium sativum). ENC. ROM. III 183. Mamaliga se rastoarna pe fundul de mamaliga. . . numit shi carpator in Ardeal. PAMFILE I. C. 195 cf. 68. Culese fir cu fir farmaturile de mamaliga. BUJOR S. 29 cf. 59. Na mai Ghitza shi ia vezi shi tu de mamaliga zise el dind ceaunul unuia dintre flacauani. HOGASH. M. N. 65. Mincarile obishnuite sint maliga cu brinzi urda cashul sarat. DIACONU P. 19. Intingea in topitura bucatzi mari de mamaliga care le captushea apoi cu brinza. SADOVEANU B. 95. Am ciorba de shtiuca shi o mamaliga aproape intreaga. GALACTION O. 47. Beau vin shi mincau pastrama cu mamaliga rece. CALINESCU E. 311. Soldatzii mincau mamaliga cu pastrama. CAMIL PETRESCU O. III 170 cf. 215. Scoate un codru galben de mamaliga. Il presara cu sare. Mushca din el mesteca inghite. STANCU D. 264. Ingrijesc de copii pregatesc mamaliga. BOGZA TZ. 45 cf. H X 97 XII 302. Cu barbátul bautor Nui coace pitan cuptor i face maligan oala. SHaceeai mincao goala. SHEZ. I 142 cf. MAT. FOLK. 1 399. Spuse fomeii k sa duce la stina sa mince maliga cu hurda. GRAIUL I 237 cf. 474 545 546. Boala o dobindesc cei ce maninca mamaliga goala. PAMFILE B. 13 cf. CHEST. VIII 7/1 15/29 17/10 18/3 93/32. Nu shtie inca nici cum se maninca mamaliga se spune unui om prea tinar shi lipsit de experientza. Cf. ISPIRESCU L. 177 ZANNE P. III 610. A prins mamaliga coaja se spune despre cineva care incepe sashi dea aere fatza de ceilaltzi cind a ajuns la o situatzie (mai) inalta. Cf. CREANGA P. 209 IORDAN STIL. 320 ZANNE P. III 612. Numai intrun taciune Nu se face mamaliga Nici poate ceva sa friga. ZANNE P. I 293. Decit sa maninc mamaliga cu unt SHi sa ma uit in pamint Mai bine sa maninc piine cu sare SHi sa ma uit la soare. id. ib. M 608. Nimene nutzi pune sare in mamaliga (= de interesele tale e bine sa te ocupi personal). Cf. id. ib. 606. La mamaliga mare vin multe haimanale. id. ib. 607. Amesteca vorba k facaletzul mamaliga se spune la adresa cuiva care vorbeshte prostii sau se bilbiie. Cf. id. ib. II 829. Parca e cu mamaligan gura sau parca are mamaligan gura se spune la adresa cuiva care vorbeshte neclar fiind bilbiit sau prost. Cf. id. ib. 839 III 614. Stai (sau shezi) mamaliga sa te maninc se spune in ironie la adresa unui om lenesh. Cf. id. ib. III 606. E bun de taiat mamaliga se spune la adresa unui om prost. Cf. id. ib. 614. ◊ (Precedat de „o bucata de” „un botz de” „o coaja de” sugereaza ideea de existentza mizera) Toata viatza lui a muncit pentruun botz de mamaliga V. ROM. februarie 1954 241. Tu flacauash saracutz de la tzara Caretzi farimai bucuria sub sapa Peun botz de mamaliga k ceapa. DESHLIU G. 53. ◊ Mamaliga margineneasca v. m a r g i n e n e s c. Mamaliga boiereasca v. b o i e r e s c. Mamaliga moarta v. m o r t. ◊ Expr. A o pune de mamaliga sau (Mold.) a pune de mamaliga fara faina = a se afla sau a ajunge intro situatzie dificila neplacuta intro incurcatura ; a da gresh. Mai Chirica dapoi shtii k shi boieriul citui de boieri a puso de mamaliga. CREANGA P. 161. Cind tzio fi frica satzi iei ramas bun cai puso de mamaliga. REBREANU NUV. 123. Luatzi seama la Marinica sa nu va faca vreo rushine k dinsul a cam puso de mamaliga! id. R. I 137 cf. IORDAN STIL. 44 320. Sa inchis shcoala mama. Am puso de mamaliga. STANCU D. 107. Vatzi zbatut cu proiectul nostru de nu mai aveam zi de nu mai aveam noapte shi acum atzi puso de mamaliga. V. ROM. aprilie 1 954 43. Am puso de mamaliga shi. . . ashteptam sa vedem ceo mai fi. PAS Z. III 105. De piere zmeoaica i creapa shi fiul atuncimparatzia zmeilor a puso de mamaliga oamenii nu vor mai avea sa le mai duca grija. RETEGANUL P. I 36. A face (pe cineva sau ceva) mamaliga = a distruge a nimici a face praf zob pilaf. Trimite avioane sa arunce bombe peste orash. Ne face mamaliga. PAS Z. IV 39. (Regional) A cauta nod in mamaliga = a cauta nod in papura v. n o d. Cf. ZANNE P. III 611. (Regional) Ashi scoate mamaliga = ashi cishtiga strictul necesar pentru trai. Cf. id. ib. Atza mamaligii v. a tz a. A ramine cu atza mamaligii v. a tz a. ♦ (In sintagma) Mamaliga ursului = figura care o fac copiii la scrinciobul cu fringhie invirtinduse astfel k fringbiile sa se rasuceasca shi lasindule apoi sa se dezrasuceasca cu putere. In scrinciobul cel mic de fringhie rasucindute in el shi apoi desucindute faci ceea ce se numeshte „mamaliga” ursului. PAMFILE J. I 75. 2. (Familiar) Epitet depreciativ pentru un om lipsit de energie shi de initziativa. V. m a l a i (II 3). In gara afara de shef nus decit trei oameni. Totzi nishte mamaligi! GALAN Z. R. 296 cf. I. CR. VI 152 CHEST. VIII 15/27 CV 1 949 nr. 3 15. ◊ (Comparat k un adjectiv) Am fost mai mamaliga decit altzii shi mam lasat potopit de rushine shi de necaz. PAS L. I 147. 3. C o m p u s: mamaligabradului = ciuperca de culoare galbenaportocalie care creshte pe brazii putrezi (Trichia favoginea). Cf. PANTZU; PL. Pl.: mamaligi. SHi: (regional prin haplologie) malíga s. f. Etimologia necunoscuta.