MAL maluri s. n. 1. Margine (ingusta) de pamant situata (in panta) dea lungul unei ape; tzarm; p. ext. regiune de langa o apa. ◊ Expr. A ieshi la mal = a duce ceva la bun sfarshit a o scoate la capat. A se ineca (k tziganul sau tocmai) la mal = a renuntza sau a fi obligat sa renuntze la ceva tocmai cand tzelul era aproape atins. 2. Perete margine (abrupta) a unui rau a unui shantz a unei gropi. ♦ Rapa prapastie. ♦ (Reg.) Ridicatura de pamant mai putzin inalta decat dealul avand coastele cu povarnishuri repezi sau abrupte. ◊ Expr. Un mal de om (sau de femeie) se spune despre un barbat (sau o femeie) foarte mare. Cat un mal = (despre fiintze) mare matahalos. Cf. alb. mall „munte”.

mal² sn vz meal

mal¹ sn [At: NEAGOE INV. ap. GCR I 165/35 / Pl: ~uri / E: cf alb mall „munte”] 1 (Ivp) Ridicatura de pamant mai putzin inalta decat dealul avand coastele cu povarnishuri repezi Vz colnic dalma damb magura movila. 2 (Reg; ie) Un deal shun ~ Interval mare de timp. 3 (Pfm; ie) A cadea k un ~ A cadea greoi. 45 (Pfm; iljv) Cat ~ul Mare. 6 (inv; is) ~ de (sau cu) sare Munte de sare Vz ocna salina. 7 (Udp „de” indicand componentza) Gramada mare. 8 (Pop) Perete margine abrupta a unei adancituri de teren Vz rapa. 9 (Pex) Fashie ingusta de pamant dea lungul unei adancituri. 10 (Pop; ilv) A da (pe cineva sau ceva) de ~ A distruge. 11 (Pop; ie) A da carul de ~ A eshua intro actziune sau intro intreprindere. 12 (Reg) Rapa adanca. 13 Fashie de pamant dea lungul unei ape Vz tzarm faleza. 14 (D. ape; ilv) A fi una cu ~ul A se umfla. 15 (Fig; ie) A ieshi la ~ A duce ceva la bun sfarshit a o scoate la capat. 16 (Pop; ie) La scos apa la ~ Se zice cand cineva scapa cu bine dintro primejdie sau dintro nenorocire. 17 (Pop; ie) A se bate k apa de ~uri A se framanta zadarnic a nu gasi ieshirea dintro situatzie dificila. 18 (Ie) A se ineca (tocmai sau k tziganul) la ~ A da gresh intro actziune sau a renuntza la ceva tocmai cand scopul era aproape atins.

MAL maluri s. n. 1. Margine (ingusta) de pamant situata (in panta) dea lungul unei ape; tzarm; p. ext. regiune de langa o apa. ◊ Expr. A ieshi la mal = a duce ceva la bun sfarshit a o scoate la capat. A se ineca (k tziganul) la mal = a renuntza sau a fi obligat sa renuntze la ceva tocmai cand tzelul era aproape atins. 2. Perete margine (abrupta) a unui rau a unui shantz a unei gropi. ♦ Rapa prapastie. ♦ (Reg.) Ridicatura de pamant mai putzin inalta decat dealul avand coastele cu povarnishuri repezi sau abrupte. ◊ Expr. Un mal de om (sau de femeie) se spune despre un barbat (sau o femeie) foarte mare. Cat un mal = (despre fiintze) mare matahalos. Cf. alb. mall „munte”.

MAL maluri s. n. 1. Fishie margine ingusta de pamint dea lungul unei ape; tzarm; p. ext. regiune de la marginea unei ape. Ii venea sa se arunce peste bord... sa inoate sa zboare pina la celalalt mal al Dunarii. BART E. 184. Pe malurile Senei in faeton de gala Cezarul trece palid in ginduri adincit. EMINESCU O. I 61. ◊ Expr. Din mal in mal = (despre o apa) de la o margine la alta pe toata portziunea albiei. [Girla] se umfla din mal in mal parcar fi Dunarea. REBREANU R. I 74. A se ineca (tocmai) la mal = a se da (sau a fi) batut sau invins ori a renuntza la ceva tocmai cind tzelul era aproape atins. Cum se poate sa se lase ea sa se inece tocmai la mal! ISPIRESCU E. 59. A ajunge la mal v. ajunge. 2. Peretele unei gropi al unei ripe al unui shantz etc. Cind sarea peste cite un shantz malu se prabushea in urma lor. BUJOR S. 127. ♦ Ripa. SHi sami alergatzi La valea adinca La poteca strimta La rascrucen deal La muche de mal. TEODORESCU P. P. 498. ◊ Expr. A da de mal (pe cineva sau ceva) = a prapadi a nimici. Cu informatziuni k ale dumitale dam de mal gazeta. CARAGIALE O. II 297. ♦ (Regional) Deal. ◊ Expr. (A fi gras mare etc.) Cit malul! sau Cit un mal = (despre fiintze) (a fi) foarte mare foarte gras matahalos. Am un cal Cit un mal. TEODORESCU P. P. 241. Mal de om (sau de femeie) = namila de om (sau de femeie) barbat (sau femeie) mare din caleafara. Olivanca un mal de femeie cu un ochi umflat gemea intrun coltz. CAMILAR N. II 301. Nu vezi cai coshcogemite mal de om? DUNAREANU CH. 223.

MAL s.n. (Med.) Stare de boala rau maladie. [< fr. mal cf. lat. malum rau].

MAL² s. n. stare de boala rau maladie. (< fr. mal lat. malum)

MAL ~uri n. 1) Margine de pamant dea lungul unei ape. 2) Loc aflat in imediata apropiere a unei ape. ◊ Din ~ in ~ a) pe toata intinderea cat tzine apa de la un capat la celalalt; b) de la un capat la celalalt; de la inceput pana la sfarshit. ◊ A ieshi (sau a ajunge) la ~ a scapa teafar; a scapa din incurcatura. ◊ A se ineca tocmai la ~ a suferi o nereushita tocmai cand scopul parea atins. /Cuv. autoht.

mal n. tzarm stancos: pe malul marii raului lacului; a da de mal a dovedi a prapadi. [Dial. Muscel mal deal = albanez MALĬ munte].

mal n. pl. urĭ (ruda cu alb. malĭ munte. TZarm pamintu cu care se margineshte o apa: malu riuluĭ al laculuĭ al mariĭ. Pamint care se inaltza k un mal de riŭ: un mal s’a surpat peste lucratoriĭ care lucraŭ in shantz. Fig. Om foarte inalt shi robust. A da de mal 1. a ajunge la mal 2. a da de ripa a arunca de pe mal in jos shi (fig.) a rapune a dobori. A ajunge la mal a ajunge la loc sigur. A te ineca k TZiganu la mal a face fiasco tocmaĭ cind eraĭ aproape de reushita.

mal s. n. pl. máluri

mal s. n. pl. máluri

MAL s. 1. v. tzarm. 2. coasta tzarm. (Pe ~ul Oceanului Atlantic.)

MAL s. v. ponor prispa rapa vagauna.

MAL s. (GEOGR.) 1. liman litoral margine tzarm (inv.) pristanishte vad. (~ Marii Negre.) 2. coasta tzarm. (Pe ~ Oceanului Atlantic.)

mal s. v. PONOR. PRISPA. RIPA. VAGAUNA.

RUPTURIDEMÁL s. pl. v. ciuin odagaci sapunaritza.

rupturidemal s. pl. v. CIUIN. ODAGACI. SAPUNARITZA.

mal (máluri) s. n. 1. (Munt.) Deal colina. 2. TZarm riviera. Mr. mal „morman” meal „tzarm”. Origine necunoscuta. Coincide cu alb. malj „munte” dar nu poate fi explicat cuvintul rom. prin alb. Sa considerat cuvint autohton (Miklosich Slaw. Elem. 10; Hasdeu Cuv. din batrini I 288; Meyer 256; Philippide II 720; Densusianu Hlr. 17; Pascu I 190; Rosetti II 59; A. Badía Margarit Mal „roca” en toponimia pirenáica catalana in Actas I reunión toponimica pirenáica Zaragoza 1949 3538; H. Krahe Die Sprache der Illyrier I Wiesbaden 1955 101) shi sa pus in legatura cu toponimul dac Malva cf. Dacia Malvensis cu iliricul Dimallum shi cu let. mala. Originea sl. (mĕlŭ „teren argilos” cf. Cihac II 183) este improbabila. Sensul de „colina” care il mentzioneaza cu rezerve Tiktin este curent in Muscel shi Dimbovitza in ciuda absentzei lui din dictzionare. Prezentza lui l final inainte intervocalic arata clar k nu se poate considera un cuvint moshtenit. E posibil sa ne gindim la o radacina expresiva; in acest caz ar fi cuvint identic cu maldac s. n. (Mold. morman gramada teanc) a carui der. din ngr. μανδάϰη (Cihac II 672; Philippide Principii 107) este nesigura; der. maldaci vb. (a asheza un morman in asha fel incit sa para mai bogat decit este); shi cu maldar (var. Mold. maldur) s. n. (gramada morman) care sa incercat sa fie legat cu putzina probabilitate de germ. Malter „masura de capacitate pentru cereale” prin intermediul pol. maldr (Cihac II 184; Berneker II 11; Pascu Arch. Rom. VII 559) sau de tc. maldar „bogat” (PopescuCiocanel 37; T. Papahagi GS VII 295). Der. maluros adj. (muntos); malurean s. m. (muntean); malushtean s. n. (Mold. deal); maldarar s. m. (unul din cei 40 de servitori care aprovizionau cu fin grajdurile domneshti) sec. XVIII; maldari (var. malduri) vb. (a ingramadi). Mag. mál pare sa provina din rom. (Draganu Dacor. 206; cf. impotriva lui L. Treml Études hongr. VI 375).

mal maluri s.n. 1. Argila de culoare albastrucenushie folosita in medicina empirica (Dancush). 2. TZarm. ♦ (onom.) Mal nume de familie cu frecventza redusa in Maramuresh. Et. nec. (DER); cf. alb. mall „munte” (DEX MDA); cuv. autohton (Hasdeu Philippide Rosetti Russu Brancush Vraciu Miklosich) cf. alb. mali „munte deal” din rad. i.e. *mela „a se ridica a se arata” (Russu 1970:175). Cuv. rom. > magh. mál (Draganu cf. DER).

MALU CU FLORI com. in jud. Dambovitza situata pe cursul superior al Dambovitzei; 2.924 loc. (2000). Muzeu cu colectzii de istorie shi etnografie (in satul M. cu F.). Pomicultura. Biserici cu acelashi hram Sf. Nicolae in satele M. cu F. (1857) shi Capu Coastei (1878).

MALU MARE com. in jud. Dolj situata in Campia Romanatzi pe stg. Jiului; 4.753 loc. (2000). Statzie de c. f. (in satul M.M.). Creshterea porcinelor. Viticultura. In satul Preajba se afla casa lui Stan Jianu (sec. 18) shi biserica avand dublu hram Sf. SHtefan shi Sf. Gheorghe (17781779 refacuta in 1833) cu picturi murale interioare de factura brancoveneasca.

mal! interj. (cart.) cartzile au fost distribuite in mod eronat.

MAL² s. n. v. meal.

MAL¹ s. n. 1. (Invechit shi popular) Ridicatura de pamint mai putzin inalta decit dealul avind coastele cu povirnishuri repezi. V. c o l n i c dilma dimb magura movila. Vazu 4 capete de aspida unde sa ivira din malul acela. NEAGOE INV. ap. GCR I 165/35. Oastea leshasca ce ave cu sine o au tocmit mai la cimp despre SHcheia pe supt un mal. M. COSTIN O. 46. Precum muntzii cei inaltzi shi malurile ceale inalte cind sa naruiesc de vreo parte precit sint mai inaltzi pre atita shi durat fac mai mare cind sa pornesc. M. COSTIN ap. GCR I 199/28. Dupa o jumatate de ceas ajunseram pe un mal ridicat shi plin de flori. ALECSANDRI O. P. 12. SHi sami alergatzi La valea Adinca La poteca Strimta La rascrucen deal La muche De mal. TEODORESCU P. P. 498. ◊ (K termen de comparatzie sugerind proportziile exagerate) Vezi cite un hodorogit dabia sa tirashte shi traieshte parca la uitat moartea shi o fata cit un mal se ducen citeva zile. CARAGIALE O. VII 262. Cit malu mash face... de miar shiui pa la ureche vestea k... cu mic cu mare shiau indulcit inima. JIPESCU O. 21. Unii abia ashteapta Ignatul sashi taie grasunul cit malul. DELAVRANCEA S. 7. Am un cal Cit un mal. TEODORESCU P. P. 241 cf. ZANNE P. II 580 767 CIAUSHANU GL. ◊ (K epitet precedind termenul calificat de care se leaga prin prep. „de”) Nu vezi cai coshcogemite mal de om? DUNAREANU CH. 223. Olivanca un mal de femeie cu un ochi umflat gemea intrun coltz. CAMILAR N. II 301. Mal de femeie. Com. din MARGINEARADAUTZI. ◊ Expr. Un deal shun mal = interval mare de timp. Mai ie un dial shun mal pina la primavari. ALR I 1385/746. ♦ (Adverbial pe linga verbul „a cadea”) K un mal¹ (1) greoi. Impiedicinduse dun bostan. . . cade mal peste . . . copilashi. SAM. I 387. Cade mal peste trupurile celorlaltzi. CIOCIRLAN P. P. 97 cf. DR. IV 730. ♦ (Invechit) Mal de (sau cu) sare = munte de sare. V. o c n a s a l i n a. Pazitorii malurilor cu sare (a. 1830). DOC. EC. 459. In sud... Sa afla malurile de sare (a. 1830). ib. 460 cf. 457. ♦ (De obicei urmat de determinari introduse prin prep. „de” shi indicind componentza ) Gramada (mare). Sentimentul de belshug shi senzatzia coloristica sint maxime pentru cine se afla deodata in fatza unui mal de shtiuletzi de porumb. CONTEMP. 1961 nr. 782 2/7 cf. H XI 322 ALR SN I h 33. O ridicat un mal di pamint. Com. din MARGINEARADAUTZI. 2. (Popular) Perete margine (ripoasa) a unei adincituri de teren (v. r i p a); p. e x t. fishie ingusta de pamint dea lungul unei adincituri. Cf. LB. Sus pe malul lunecos SHin tacerea adincita Satan urla furios. ALECSANDRI P. I 11. Cind sarea peste cite un shantz malul se prabushea in urma lui. BUJOR S. 127. A luat poteca de pe malul shantzului pe linga salcimi. POPA V. 110. Linga drum batut de sanii Unde malul sta sa cada Vede urme de dihanii. TOPIRCEANU B. 17. Muntzii sor cutremura Maluri mari k sor surpa. TEODORESCU P. P. 627. ◊ (Prin exagerare) Cele patru degete tzapene ale dreptei sale. . . surpau din malul mamaligei. HOGASH M. N. 69. ◊ E x p r. A da (pe cineva sau ceva) de mal = a nimici a prapadi; a da de ripa v. r i p a. Domnule Caracudi nu merge asha! Cu informatziuni k ale dumitale dam de mal gazeta. CARAGIALE M. 54. Au fost in stare sa dea de mal un zmeu asha de spurcat. ap. DDRF. (Glumetz) Joaca hora shi batuta briul shi chindia de dirdiie pamintul pina da de mal pe totzi flacaii satului. CARAGIALE S. N. 129. A da carul de mal = a eshua intro actziune sau intro intreprindere. Cf. ZANNE P. V 131. ♦ (Regional) Ripa adinca prapastie. Cf. ALR I 394/610 898 922 A V 26 35. Cind o oaie da de mal toate se duc dupa ea se spune despre un om care imita fara discernamint pe altzii. Cf. ZANNE P. I 570. 3. Fishie (ingusta) de pamint dea lungul unei ape. V. tz a r m f a l e z a. Rapegiunea apii indatal va duce la malul dintiiu de undi au ieshit. CANTEMiR ap. GCR I 327/14. Sa faca dovada la fatza locului k amindoua malurile sint ale lor (a. 1760). BUL. COM. IST. IV 201 cf. BUDAiDELEANU LEX. LB. Versurile facute pe malul unui piriiash la umbra unui copaciu. HELiADE O. II 124. Un vuiet departat K glasul unei ape ceneacaale ei maluri. ALEXANDRESCU M. 26. Apriga furtuna. . . Senaltza se latzeshte shi vijiie shi tuna Zdrobinduse de mal. ALECSANDRI P. I 193 cf. III 12. Gemea sub maluri riul. BOLINTiNEANU O. 6 cf. 427. Dea lui maluri sint unite cimpii verzi shi tzari ferice. EMINESCU O. IV 113. Dintre sute de catarge Care lasa malurile Cite oare le vor sparge Vinturile valurile? id. ib. 396. Se arunca cu calul in apa o trece inot dincolo de cela mal. CREANGA P. 237 cf. 205. Cind vazu closhca pascind bobocii de ratza pe malul baltzei se mira. ODOBESCU S. III 13. Dunarea incepe sa vijiie minioasa e un zbucium shun clocot de valuri dintrun mal in altul. VLAHUTZA O. A. II 115. Rara E zbaterea apei cind valul Atinge cu aripai malul. COSHBUC P. II 28. Girlele... se umfla din mal in mal parcar fi Dunarea. REBREANU R. I 74. Rauletzele departe ishi saruta malul ud. EFTIMIU I. 126. Valurile lepaiesc ushor shi la fiecare lovitura malul se surpa intro farimare ushoara. SADOVEANU O. III 80. Curge domol printre maluri inalte ripoase. STANCU U.R.S.S. 159. Mam apropiat de el k de un mal drag care multa vreme lam visat. V. ROM. august 1958 53. Dea intreba unde sint eu Tu sai spui k eu mam dus Pe malul apei in sus. ALECSANDRI P . P. 21. Salcie pletoasa. . . Ce pe mal creshtea. TEODORESCU P. P. 455. Frunza verde de pe mal Raditza de catre deal Ce lashi vremeaasha uitata? JARNIKBIRSEANU D. 158. ◊ F i g. Dupa malul cel marginit al vietzii intinz a mea vedere. MARCOVICI C. 10. ◊ Exp r. A fi una cu malul = (despre o apa) a creshte a se umfla a umple toata albia. Cf. CIAUSHANU GL. A ieshi la mal = a duce ceva la bun sfirshit a o scoate la capat. Cine da din mani nu se ineaca ci iese mai curind la mal. SBIERA P. 215 La scos apa la mal se zice cind cineva scapa cu bine dintro primejdie sau dintro nenorocire. Cf. ZANNE P. I 207. A se bate k apa de maluri = a se framinta zadarnic a nu gasi ieshire dintro situatzie dificila. Cf. ZANNE P. I 207. Sa te batzi k apa de maluri. SHEZ. II 72. (Cu parafrazarea expresiei) Batutas de ginduri K vintul de dealuri K apa de maluri. POP. ap. GCR II 346. A se ineca (tocmai sau k tziganul) la mal = a da gresh intro actziune sau a renuntza la ceva tocmai cind scopul era aproape atins. Cum se poate sa se lase k sa se inece tocmai la mal? ISPIRESCU L. 59. Sa nu te ineci k tziganu la mal. SHEZ. II 72. Pl.: maluri. Cf. alb. m a l l „munte”.