MAL¹ s. n. 1. (Invechit shi popular) Ridicatura de pamint mai putzin inalta decit dealul avind coastele cu povirnishuri repezi. V. c o l n i c dilma dimb magura movila. Vazu 4 capete de aspida unde sa ivira din malul acela. NEAGOE INV. ap. GCR I 165/35. Oastea leshasca ce ave cu sine o au tocmit mai la cimp despre SHcheia pe supt un mal. M. COSTIN O. 46. Precum muntzii cei inaltzi shi malurile ceale inalte cind sa naruiesc de vreo parte precit sint mai inaltzi pre atita shi durat fac mai mare cind sa pornesc. M. COSTIN ap. GCR I 199/28. Dupa o jumatate de ceas ajunseram pe un mal ridicat shi plin de flori. ALECSANDRI O. P. 12. SHi sami alergatzi La valea Adinca La poteca Strimta La rascrucen deal La muche De mal. TEODORESCU P. P. 498. ◊ (K termen de comparatzie sugerind proportziile exagerate) Vezi cite un hodorogit dabia sa tirashte shi traieshte parca la uitat moartea shi o fata cit un mal se ducen citeva zile. CARAGIALE O. VII 262. Cit malu mash face... de miar shiui pa la ureche vestea k... cu mic cu mare shiau indulcit inima. JIPESCU O. 21. Unii abia ashteapta Ignatul sashi taie grasunul cit malul. DELAVRANCEA S. 7. Am un cal Cit un mal. TEODORESCU P. P. 241 cf. ZANNE P. II 580 767 CIAUSHANU GL. ◊ (K epitet precedind termenul calificat de care se leaga prin prep. „de”) Nu vezi cai coshcogemite mal de om? DUNAREANU CH. 223. Olivanca un mal de femeie cu un ochi umflat gemea intrun coltz. CAMILAR N. II 301. Mal de femeie. Com. din MARGINEARADAUTZI. ◊ Expr. Un deal shun mal = interval mare de timp. Mai ie un dial shun mal pina la primavari. ALR I 1385/746. ♦ (Adverbial pe linga verbul „a cadea”) K un mal¹ (1) greoi. Impiedicinduse dun bostan. . . cade mal peste . . . copilashi. SAM. I 387. Cade mal peste trupurile celorlaltzi. CIOCIRLAN P. P. 97 cf. DR. IV 730. ♦ (Invechit) Mal de (sau cu) sare = munte de sare. V. o c n a s a l i n a. Pazitorii malurilor cu sare (a. 1830). DOC. EC. 459. In sud... Sa afla malurile de sare (a. 1830). ib. 460 cf. 457. ♦ (De obicei urmat de determinari introduse prin prep. „de” shi indicind componentza ) Gramada (mare). Sentimentul de belshug shi senzatzia coloristica sint maxime pentru cine se afla deodata in fatza unui mal de shtiuletzi de porumb. CONTEMP. 1961 nr. 782 2/7 cf. H XI 322 ALR SN I h 33. O ridicat un mal di pamint. Com. din MARGINEARADAUTZI. 2. (Popular) Perete margine (ripoasa) a unei adincituri de teren (v. r i p a); p. e x t. fishie ingusta de pamint dea lungul unei adincituri. Cf. LB. Sus pe malul lunecos SHin tacerea adincita Satan urla furios. ALECSANDRI P. I 11. Cind sarea peste cite un shantz malul se prabushea in urma lui. BUJOR S. 127. A luat poteca de pe malul shantzului pe linga salcimi. POPA V. 110. Linga drum batut de sanii Unde malul sta sa cada Vede urme de dihanii. TOPIRCEANU B. 17. Muntzii sor cutremura Maluri mari k sor surpa. TEODORESCU P. P. 627. ◊ (Prin exagerare) Cele patru degete tzapene ale dreptei sale. . . surpau din malul mamaligei. HOGASH M. N. 69. ◊ E x p r. A da (pe cineva sau ceva) de mal = a nimici a prapadi; a da de ripa v. r i p a. Domnule Caracudi nu merge asha! Cu informatziuni k ale dumitale dam de mal gazeta. CARAGIALE M. 54. Au fost in stare sa dea de mal un zmeu asha de spurcat. ap. DDRF. (Glumetz) Joaca hora shi batuta briul shi chindia de dirdiie pamintul pina da de mal pe totzi flacaii satului. CARAGIALE S. N. 129. A da carul de mal = a eshua intro actziune sau intro intreprindere. Cf. ZANNE P. V 131. ♦ (Regional) Ripa adinca prapastie. Cf. ALR I 394/610 898 922 A V 26 35. Cind o oaie da de mal toate se duc dupa ea se spune despre un om care imita fara discernamint pe altzii. Cf. ZANNE P. I 570. 3. Fishie (ingusta) de pamint dea lungul unei ape. V. tz a r m f a l e z a. Rapegiunea apii indatal va duce la malul dintiiu de undi au ieshit. CANTEMiR ap. GCR I 327/14. Sa faca dovada la fatza locului k amindoua malurile sint ale lor (a. 1760). BUL. COM. IST. IV 201 cf. BUDAiDELEANU LEX. LB. Versurile facute pe malul unui piriiash la umbra unui copaciu. HELiADE O. II 124. Un vuiet departat K glasul unei ape ceneacaale ei maluri. ALEXANDRESCU M. 26. Apriga furtuna. . . Senaltza se latzeshte shi vijiie shi tuna Zdrobinduse de mal. ALECSANDRI P. I 193 cf. III 12. Gemea sub maluri riul. BOLINTiNEANU O. 6 cf. 427. Dea lui maluri sint unite cimpii verzi shi tzari ferice. EMINESCU O. IV 113. Dintre sute de catarge Care lasa malurile Cite oare le vor sparge Vinturile valurile? id. ib. 396. Se arunca cu calul in apa o trece inot dincolo de cela mal. CREANGA P. 237 cf. 205. Cind vazu closhca pascind bobocii de ratza pe malul baltzei se mira. ODOBESCU S. III 13. Dunarea incepe sa vijiie minioasa e un zbucium shun clocot de valuri dintrun mal in altul. VLAHUTZA O. A. II 115. Rara E zbaterea apei cind valul Atinge cu aripai malul. COSHBUC P. II 28. Girlele... se umfla din mal in mal parcar fi Dunarea. REBREANU R. I 74. Rauletzele departe ishi saruta malul ud. EFTIMIU I. 126. Valurile lepaiesc ushor shi la fiecare lovitura malul se surpa intro farimare ushoara. SADOVEANU O. III 80. Curge domol printre maluri inalte ripoase. STANCU U.R.S.S. 159. Mam apropiat de el k de un mal drag care multa vreme lam visat. V. ROM. august 1958 53. Dea intreba unde sint eu Tu sai spui k eu mam dus Pe malul apei in sus. ALECSANDRI P . P. 21. Salcie pletoasa. . . Ce pe mal creshtea. TEODORESCU P. P. 455. Frunza verde de pe mal Raditza de catre deal Ce lashi vremeaasha uitata? JARNIKBIRSEANU D. 158. ◊ F i g. Dupa malul cel marginit al vietzii intinz a mea vedere. MARCOVICI C. 10. ◊ Exp r. A fi una cu malul = (despre o apa) a creshte a se umfla a umple toata albia. Cf. CIAUSHANU GL. A ieshi la mal = a duce ceva la bun sfirshit a o scoate la capat. Cine da din mani nu se ineaca ci iese mai curind la mal. SBIERA P. 215 La scos apa la mal se zice cind cineva scapa cu bine dintro primejdie sau dintro nenorocire. Cf. ZANNE P. I 207. A se bate k apa de maluri = a se framinta zadarnic a nu gasi ieshire dintro situatzie dificila. Cf. ZANNE P. I 207. Sa te batzi k apa de maluri. SHEZ. II 72. (Cu parafrazarea expresiei) Batutas de ginduri K vintul de dealuri K apa de maluri. POP. ap. GCR II 346. A se ineca (tocmai sau k tziganul) la mal = a da gresh intro actziune sau a renuntza la ceva tocmai cind scopul era aproape atins. Cum se poate sa se lase k sa se inece tocmai la mal? ISPIRESCU L. 59. Sa nu te ineci k tziganu la mal. SHEZ. II 72. Pl.: maluri. Cf. alb. m a l l „munte”.